În maternităţile din Republica Moldova se nasc tot mai puţini copii. Statisticile sunt îngrijorătoare şi ne arată că în 2019 au venit pe lume 32 de mii de bebeluşi, cu 7.8 la sută mai puţini decât în 2018. De la an, la an, cifrele sunt în scădere şi dacă trendul se menţine riscăm să avem probleme demografice. Experţii susţin că migraţia masivă, sterilitatea partenerilor şi priorităţile economice sau de carieră influenţează scăderea natalităţii.
Datele Biroului Naţional de Statistică arată că în 2019 s-au înregistrat 12.2 nou-născuţi la o mie de locuitori. 52 la sută dintre bebeluşi au fost băieţi. Cei mai muţi copii s-au născut în 2015, atunci când rata natalităţii la o mie de locuitori a fost de 14.5.
RATA NATALITĂŢII LA O MIE DE LOCUITORI
2019 12,2 născuţi
2018 13,0 născuţi
2017 13,4 născuţi
2016 14,4 născuţi
2015 14,5 născuţi
sursa: http://statistica.gov.md
Scăderea natalităţii este confirmată şi la cea mai mare maternitate din Republica Moldova. Dacă până în 2015, la Spitalul Clinic Municipal nr 1 se năşteau peste opt mii de copii anual, anul trecut numărul de naşteri abia a depăşit şase mii.
„Cea mai mare rată a natalităţii noi am avut-o în 2016 noi am asigurat 8704 naşteri. Dar deja din 2017 avem 7471, în 2018 6751 şi în 2019 6808 naşteri. O femeie trebuie să îi atribui doi copii la o femeie ce este în Republica Moldova la moment este 1,8”, a spus ĂLINA BEJAN, vicedirector, Spitalul Clinic Municipal nr. 1.
În fiecare zi, la spitalul clinic municipal se nasc în medie 25 de copii. Pandemia nu a afectat activitatea maternităţii.
„Activăm până la moment cu toate secţiile funcţionale cu toţi angajaţii care sunt absolut perfecţi sănătoşi”, a precizat Alina Bejan.
Datele Biroului Naţional de Statistică mai arată că femeile din mediul rural concep primul copil cam la 24 de ani, pe când cele din mediul urban la 27 de ani. În acelaşi timp, 60 la sută dintre femei au devenit mame până la 30 de ani. Psihologii explică această diferenţă de vârstă prin faptul că se pune tot mai mult accent pe carieră şi venituri.
„Scăderea veniturilor şi plus la toate absenţa unei locuinţe îi face pe tineri să decidă în defavoarea naşterii unui copil.Tinerii din considerente egoiste decid să facă acest lucru, iar alteori nejustificat atunci când o tânără mamă este pusă în situaţia de a alege cariera”, a declarat ZINAIDA GRIBINCEA, psiholog.
Experţii în demografie susţin că tendinţele de reducere a natalităţii în Republica Moldova durează de aproape 3 decenii.
„Avem o emigraţie excesivă cu prioritatea populaţiei tinere, pe de altă parte avem o îmbătrânire demografică a populaţiei. O cauză este desigur intrarea în căsătorie a populaţiei şi minimalizarea numărului de copii în cadrul familiei. În Republica Moldova fiecare îşi doreşte un singur copil. Aproape fiecare familie în Moldova este sterilă. Aici putem vorbi şi de sterilitatea masculină mai nou”, a declarat VALERIU SAINSUS, expert.
Specialiştii prognozează o scădere tot mai accentuată a natalităţii. Dacă acum avem o medie de peste 30 de mii de naşteri anual, riscăm să ajungem la 20 de mii şi la o rată tot mai mare de îmbătrânire a populaţiei.
RATA NATALITĂŢII LA O MIE DE LOCUITORI
2019 12,2 născuţi
2018 13,0 născuţi
2017 13,4 născuţi
2016 14,4 născuţi
2015 14,5 născuţi
sursa: http://statistica.gov.md
Scăderea natalităţii este confirmată şi la cea mai mare maternitate din Republica Moldova. Dacă până în 2015, la Spitalul Clinic Municipal nr 1 se năşteau peste opt mii de copii anual, anul trecut numărul de naşteri abia a depăşit şase mii.
„Cea mai mare rată a natalităţii noi am avut-o în 2016 noi am asigurat 8704 naşteri. Dar deja din 2017 avem 7471, în 2018 6751 şi în 2019 6808 naşteri. O femeie trebuie să îi atribui doi copii la o femeie ce este în Republica Moldova la moment este 1,8”, a spus ĂLINA BEJAN, vicedirector, Spitalul Clinic Municipal nr. 1.
În fiecare zi, la spitalul clinic municipal se nasc în medie 25 de copii. Pandemia nu a afectat activitatea maternităţii.
„Activăm până la moment cu toate secţiile funcţionale cu toţi angajaţii care sunt absolut perfecţi sănătoşi”, a precizat Alina Bejan.
Datele Biroului Naţional de Statistică mai arată că femeile din mediul rural concep primul copil cam la 24 de ani, pe când cele din mediul urban la 27 de ani. În acelaşi timp, 60 la sută dintre femei au devenit mame până la 30 de ani. Psihologii explică această diferenţă de vârstă prin faptul că se pune tot mai mult accent pe carieră şi venituri.
„Scăderea veniturilor şi plus la toate absenţa unei locuinţe îi face pe tineri să decidă în defavoarea naşterii unui copil.Tinerii din considerente egoiste decid să facă acest lucru, iar alteori nejustificat atunci când o tânără mamă este pusă în situaţia de a alege cariera”, a declarat ZINAIDA GRIBINCEA, psiholog.
Experţii în demografie susţin că tendinţele de reducere a natalităţii în Republica Moldova durează de aproape 3 decenii.
„Avem o emigraţie excesivă cu prioritatea populaţiei tinere, pe de altă parte avem o îmbătrânire demografică a populaţiei. O cauză este desigur intrarea în căsătorie a populaţiei şi minimalizarea numărului de copii în cadrul familiei. În Republica Moldova fiecare îşi doreşte un singur copil. Aproape fiecare familie în Moldova este sterilă. Aici putem vorbi şi de sterilitatea masculină mai nou”, a declarat VALERIU SAINSUS, expert.
Specialiştii prognozează o scădere tot mai accentuată a natalităţii. Dacă acum avem o medie de peste 30 de mii de naşteri anual, riscăm să ajungem la 20 de mii şi la o rată tot mai mare de îmbătrânire a populaţiei.
