Potrivit rezoluţiei, pe parcursul anului 2018 s-a constatat şi înteţirea cazurilor de intimidare şi hărţuire a jurnaliştilor în legătură cu activitatea lor profesională, dar şi lipsa unei reacţii adecvate la aceste cazuri din partea instituţiilor publice. „Astfel, profesia de jurnalist nu este protejată efectiv, iar impunitatea poate încuraja noi atacuri asupra profesioniştilor media”, se spune în rezoluţie.

Participanţii la Forum au condamnat lipsa de transparenţă şi atitudinea selectivă a deputaţilor faţă de proiectele de legi elaborate pentru domeniul mass-media, o parte din care au rămas neadoptate. Totodată, şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu reducerea în continuare a calităţii produsului mediatic oferit de multiple instituţii mass-media şi implicarea acestora în acţiuni de partizanat politic, manifestat prin promovarea unor formaţiuni politice şi acţiuni de discreditare a oponenţilor politici ai acestora.

Participanţii la Forum au solicitat autorităţilor să renunţe la abordarea selectivă şi formalistă în reformarea cadrului de reglementare a activităţii mass-media şi la promovarea intereselor unor grupuri de proprietari media. Totodată, să urgenteze aplicarea standardelor europene în domeniul libertăţii presei şi a practicilor internaţionale în domeniu. La fel, au cerut să asigure elaborarea, consultarea cu experţii, adoptarea şi implementarea politicilor de dezvoltare a mass-media.

Jurnaliştii cer guvernării să garanteze respectarea Legii cu privire la accesul la informaţie, prin penalizarea/descurajarea practicilor de refuz privind furnizarea informaţiei de interes public. De asemenea, să asigure accesul la informaţie prin mijloace electronice moderne, prezentând informaţii complexe şi exhaustive pe paginile web ale autorităţilor publice. O altă solicitare ţine de reducerea şi eliminarea costurilor pentru accesarea informaţiei de la Agenţia de Servicii Publice.

Participanţii la Forum au mai cerut să fie oprită interpretarea abuzivă a legislaţiei şi a directivei europene cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. La fel, să asigure investigarea şi sancţionarea cazurilor de intimidare şi atac asupra jurnaliştilor. Jurnaliştii mai cer condiţii egale pentru instituţiile de presă şi excluderea atitudinilor clientelare la oferirea licenţelor de emisie, distribuţia presei etc. De asemenea, este necesar să fie asigurată funcţionalitatea pieţei publicitare libere.

O altă cerinţă ţine de modificarea legislaţiei pentru a include instituţiile mass-media în lista potenţialilor beneficiari ai desemnării procentuale, ca persoanele fizice plătitoare de impozite să poată direcţiona 2% din suma impozitului pe venit pentru susţinerea instituţiilor mass-media. La fel, urmează să fie elaborate strategii de susţinere a dezvoltării instituţiilor mass-media din regiuni. Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei” i s-a cerut să asigure condiţii contractuale corecte pentru distribuţia la timp către toţi abonaţii a publicaţiilor periodice. Consiliului Coordonator al Audiovizualului i se solicită să monitorizeze eficient instituţiile audiovizuale pentru a preveni concentrarea proprietăţii media şi a identifica şi sancţiona cazurile de manipulare a informaţiei şi de distribuire a falsurilor.

Participanţii la Forumul mass-media îndeamnă jurnaliştii şi instituţiile mass-media să creeze mecanisme de solidarizare în cazurile de comportament inadecvat din partea autorităţilor, partidelor şi a altor actori, să respecte normele deontologice şi standardele profesionale. La fel, să nu se implice în campanii de denigrare şi linşaj mediatic, indiferent de scopul acestora şi să-şi dezvolte capacităţi profesionale pentru a oferi publicului un produs jurnalistic de calitate.