SOCIAL

Împreună la bine şi la greu. Bilanţul celor 11 ani de Parteneriat Strategic dintre R. Moldova şi România

Împreună la bine şi la greu. Aşa poate fi descrisă simplu şi scurt relaţia dintre Republica Moldova şi România. Tragem această concluzie în special astăzi când se împlinesc 11 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic dintre Republica Moldova şi România. În tot acest timp, cele două state româneşti au pus pe roate sute de proiecte strategice de anvergură: construirea gazoductului Iaşi-Chişinău, renovarea grădiniţelor şi edificiilor de cultură, crearea programului SMURD şi oferirea ajutoarelor vitale în lupta cu pandemia globală de covid-19. O scurtă recapitulare despre implementarea acestor proiecte urmărim în reportajul ce urmează.

România a oferit Republicii Moldova un ajutor imens pentru combaterea pandemiei de COVID-19. Încă din luna aprilie a anului trecut, Guvernul de la Bucureşti a donat materiale sanitare în valoare de 3,5 milioane de euro.

ALEXANDRU CORNOGOLUB, vicedirector Centru COVID-19 Chişinău: Noi am primit echipamente: măşti, mănuşi, combinezoane, halate care au fost de o calitate bună. A fost foarte oportună şi au fost binevenite acele ajutoare pentru întreg colectivul Centrului Covid Chişinău şi sunt recunoscătorii ţării româneşti că e alături de noi în aceste zile de cumpănă care ne-a pus acest coronavirus.

Zeci de lucrători medicali din România au trecut Prutul pentru a lupta împotriva virusului cot la cot cu medicii din Republica Moldova. Iar în primăvara acestui an, România a donat un lot impunător de 204 mii de doze de vaccin anti-covid pentru imunizarea basarabenilor.

BORIS GÎLCA, şef adjunct Direcţia Sănătate, Chişinău: România, fiind şi ea într-o zonă pandemică dificilă a găsit resurse să remită şi în RM iată asemenea mijloace pentru a ajuta populaţia din RM.

Nu a fost primul proiect socio-medical implementat de România în Republica Moldova. În 2014, apărea SMURD, un program revoluţionar care a făcut posibilă executarea unor misiuni complexe de acordare a primului ajutor medical.

DORIN MATVEEV, şef Direcţie Logistică, IGSU: Misiunile transfrontaliere au avut loc într-o tara membră UE şi o ţară non-membru UE, un lucru din câte am înţeles eu nemaiîntâlnit în cadrul comunităţii europene.

Până acum s-au realizat peste 13 500 de intervenţii terestre, aero-medicale şi transfrontaliere.

MIHAIL CIOCANU, director Institutul de Medicină Urgenţă: Noi putem solicita oricând intervenţia elicopterelor SMURD pentru intervenţii pe teritoriul RM.

România a investit mult şi în domeniul educaţiei din Republica Moldova. Guvernul de la Bucureşti a alocat 32 de milioane de euro pentru a fi renovate practic din temelie o mie de grădiniţe.

LIDIA ALEXA, director Grădiniţa Nr.6 Chişinău: România nu este cea mai bogată ţară din Europa dar vedeţi cum contribuie la dezvoltarea RM? Am făcut o scrisoare de mulţumire chiar direct Guvernului României, am primit şi răspuns, prin care le-am mulţumit din suflet pentru această contribuţie.

Practic fiecare a doua sau a treia grădiniţă din Republica Moldova a beneficiat de acest proiect, iar acum, peste 80 de mii de copii au condiţii mult mai bune de educaţie.

Excelenţa Sa DANIEL IONIŢĂ, ambasadorul României la Chişinău: Bani alocaţi în mai multe tranşe de mai mult guverne din România. Şi bani care au avut ca principal obiectiv îmbunătăţirea condiţiilor în aceste unităţi preşcolare. Am încercat să aducem o bucăţică de Europa în RM.

Un alt program educaţional sprijinit financiar de România este cunoscut sub denumirea de "Autobuze Şcolare". Până acum, copiii care învăţau în şcolile din satele vecine ajungeau la şcoală cu microbuzele de pe rutele interurbane sau chiar pe jos. Însă datorită susţinerii oferite de România, elevii au scăpat de această povară pentru că acum pot veni la ore cu microbuzele şcolare.

ION TETEA, şofer microbuz şcolar: Auzi Lenuţa, unde vă daţi jos? Aici. Aha este şi aici. Maşina e bună. Trebuie să ai grijă că e foarte bună. E confortabilă, puternică.

ANA GRIGORIŢĂ, director liceu satul Colibaşi: Copii de la liceu îi transportăm din 3 localităţi. Microbuzul e un transport gratuit pentru toţi elevii. Au orar stabilit din timp şi nu se achită nimic.

Guvernul României a donat 196 de microbuze şcolare. Trei dintre ele au fost oferite şcolilor cu predare în limba română din stânga Nistrului. Arta e un alt domeniu susţinut intens de autorităţile de la Bucureşti. România a oferit un milion de euro pentru renovarea Sălii cu Orgă, 800 de mii de euro pentru construcţia noului sediu al Teatrului Bogdan Petriceicu Haşdeu din Cahul, şi încă un milion de euro pentru reabilitarea Muzeului Naţional de Artă din Chişinău.

TUDOR ZBÂRNEA, directorul Muzeului Naţional de Artă: Am putea trăi fără artă? Răspunsul este da, doar că am putea să ne îndobitocim. Eu cred că arta este foarte importantă pentru om şi omenire. Nu cred că se poate trăi fără artă.

Un alt obiectiv renovat cu ajutorul României este Scara Cascadelor din Parcul Valea Morilor din Chişinău. Valoarea ajutorului oferit este de 970 de mii de euro. Un proiect strategic extrem de important este Gazoductul Iaşi-Chişinău. Valoarea investiţiei e de 26,5 milioane de euro. Gazoductul va putea transporta 1,5 miliarde de metri cubi de gaze, mai mult decât necesarul de consum al Republicii Moldova.