După doi ani de pauză, Comisia Nistreană se va reuni în octombrie pentru a discuta despre activitatea Complexului Hidroenergetic de pe Nistru. Un nou studiu realizat de o echipă de experţi independenţi arată că fluviul este tot mai afectat. Sunt debite mai mici, apă mai poluată dar şi lipsa biodiversităţii. Autorităţile de la Chişinău spun că vor folosi studiul drept argument pentru a stabili un regulament clar de activitate a Hidrocentralei, iar proiectul ucrainenilor de a mai instala alte trei turbine nu va fi acceptat. Studiul a fost elaborat de PNUD și susținut financiar de Guvernul Suediei.
Experţii în domeniu spun că complexul Hidroenergetic a afectat calitatea apei, a florei şi faunei. Debitul maxim a fost redus cu aproape 30 la suta. Specialiştii consideră că instalarea altor trei turbine de către autorităţile ucrainene ar afecta şi mai mult calitatea apei oferită Republicii Moldova. Autorităţile de la noi spun că nu vor permite acest lucru.
ANA JELEAPOV, expert în hidrologie: „Resursele de apă continuă să descrească înclusiv şi pe teritoriul nostru şi către gura de vărsare în total pierderile de apă se consideră a fi deja de 15 la sută. Soluţiile mai mult sunt de ordin tehnic însă ele sunt şi costisitoare dar ele trebuie să fie acceptate şi de către partea ucraineană.”
RADU CAZACU, expert, Agenţia ''Apele Moldovei'': „La moment dacă stopăm aşa cum este patru încă putem să ne implicăm dar dacă vor construi 7 impactul va fi şi mai mare. Cel mai mare risc ar fi pierderile de apă.”
Activitatea hidrocentralei schimbă şi regimul termic al apei, care este cu până la 8 grade mai rece vara şi cu 5 grade mai caldă în sezonul rece.
SERGHEI FILIPENCO, expert hidrobiologie: „Traducere: În perioada de vară creşte cu aproximativ 85 la sută vegetaţia în apele Nistrului, aceasta are un efect negativ asupra ecosistemului Nistrului, în primul rând se micşorează habitatul peştilor.”
VIOREL MIRON, expert tehnic: „Aproximativ 300 de km de la acest baraj este lipsit de facilităţi turistice. Avem 100 de plaje care sunt scoase din circuit, avem peste 50 de insule care nu sunt deloc utilizate în scopuri turistice. Aproximativ 10 procente din această cantitate de sufrafeţe irigate abia funcţionează acuma. Tocmai datorită faptului că apa este rece.”
IORDANCA RODICA IORDANOV, secretar de stat, Ministerul Mediului: „Cu acest studiu noi trebuie să intrăm în proces de negocieri. Este necesar să existe un regulament de funcţionare a nodului hidrologic. Mai mult ca atât, acest regulament trebuie în mod obligatoriu să prevadă şi modalitatea de monitorizare şi control oferit părţii Republica Moldova.”
Subiectul se află şi pe agenda de discuţii cu Uniunea Europeană. Chiar ieri, oficialii de la Comisia Europeană, prezenţi la Chişinău, au abordat problema.
NICU POPESCU, ministru de externe al Republicii Moldova: „Vrem să aprofundăm integrarea cu UE şi în alte domenii inclusiv în tot ce ţine de protecţia mediului înconjurător şi combaterea efectelor negative ale schimbărilor climatice. Am discutat şi necesitatea de a proteja râul Nistru care este o sursă crucială de apă potabilă pentru cetăţenii Republicii Moldova.”
Ultima şedinţă de negociere a Acordului a avut loc în decembrie 2018, la Kiev. Comisia Nistreană nu a adoptat atunci nicio decizie. Statisticile arată că avem aproape 500 de metri cubi de apă pe an, pe cap de locuitor, ceea ce plasează Republica Moldova în categoria statelor cu deficit de apă.
ANA JELEAPOV, expert în hidrologie: „Resursele de apă continuă să descrească înclusiv şi pe teritoriul nostru şi către gura de vărsare în total pierderile de apă se consideră a fi deja de 15 la sută. Soluţiile mai mult sunt de ordin tehnic însă ele sunt şi costisitoare dar ele trebuie să fie acceptate şi de către partea ucraineană.”
RADU CAZACU, expert, Agenţia ''Apele Moldovei'': „La moment dacă stopăm aşa cum este patru încă putem să ne implicăm dar dacă vor construi 7 impactul va fi şi mai mare. Cel mai mare risc ar fi pierderile de apă.”
Activitatea hidrocentralei schimbă şi regimul termic al apei, care este cu până la 8 grade mai rece vara şi cu 5 grade mai caldă în sezonul rece.
SERGHEI FILIPENCO, expert hidrobiologie: „Traducere: În perioada de vară creşte cu aproximativ 85 la sută vegetaţia în apele Nistrului, aceasta are un efect negativ asupra ecosistemului Nistrului, în primul rând se micşorează habitatul peştilor.”
VIOREL MIRON, expert tehnic: „Aproximativ 300 de km de la acest baraj este lipsit de facilităţi turistice. Avem 100 de plaje care sunt scoase din circuit, avem peste 50 de insule care nu sunt deloc utilizate în scopuri turistice. Aproximativ 10 procente din această cantitate de sufrafeţe irigate abia funcţionează acuma. Tocmai datorită faptului că apa este rece.”
IORDANCA RODICA IORDANOV, secretar de stat, Ministerul Mediului: „Cu acest studiu noi trebuie să intrăm în proces de negocieri. Este necesar să existe un regulament de funcţionare a nodului hidrologic. Mai mult ca atât, acest regulament trebuie în mod obligatoriu să prevadă şi modalitatea de monitorizare şi control oferit părţii Republica Moldova.”
Subiectul se află şi pe agenda de discuţii cu Uniunea Europeană. Chiar ieri, oficialii de la Comisia Europeană, prezenţi la Chişinău, au abordat problema.
NICU POPESCU, ministru de externe al Republicii Moldova: „Vrem să aprofundăm integrarea cu UE şi în alte domenii inclusiv în tot ce ţine de protecţia mediului înconjurător şi combaterea efectelor negative ale schimbărilor climatice. Am discutat şi necesitatea de a proteja râul Nistru care este o sursă crucială de apă potabilă pentru cetăţenii Republicii Moldova.”
Ultima şedinţă de negociere a Acordului a avut loc în decembrie 2018, la Kiev. Comisia Nistreană nu a adoptat atunci nicio decizie. Statisticile arată că avem aproape 500 de metri cubi de apă pe an, pe cap de locuitor, ceea ce plasează Republica Moldova în categoria statelor cu deficit de apă.
