„Am semănat în pământ uscat, practic fără umiditate, au fost două ploiţe mici de tot, care au pornit încolţirea grâului şi răsare foarte greu grâul, deşi în această perioadă grâul trebuia deja să se înfrăţească, să fie covorul verde şi des de pe câmp. Dintr-o sămânţă, trebuie să se dezvolte 5-6 tulpini sau spice, dar aşa, dacă nu a fost umiditate la timp, grâul nu s-a înfrăţit, nu s-a dezvoltat, dintr-o sămânţă va fi un spic. Situaţia este alarmantă. Deşi 2021 a fost un an cu recoltă de cereale foarte bună, şi la porumb, şi la floarea soarelui, există riscul ca recolta de grâne din anul viitor să fie compromisă, din cauza lipsei de precipitaţii. Sunt afectate semănăturile, evident, recolta de cereale va scădea esenţial”, a subliniat Vasile Mârzenco.

Potrivit directorului executiv al FNF, situaţia ar putea deveni şi mai gravă, dacă şi la primăvară va fi secetă. Statul va trebui să întreprindă mai multe măsuri pentru a asigura securitatea alimentară a ţării.

„Trebuie să facem rezerve de cereale, ca să asigurăm R. Moldova cu grâu de panificaţie, să nu exportăm fără calcul. Şi să ne gândim cum am putea să sprijinim agricultorii în asemenea situaţii. Trebuie să ne facem rezerve de grâu, pentru următorii doi ani, cel puţin. Deşi 2021 a fost cu o recoltă bogată de cereale, mijloacele pe care le-au agonisit agricultorii le cheltuiesc pentru procurarea îngrăşămintelor, pieselor de schimb, care s-au dublat la preţ, dar a crescut şi preţul la motorină. Astfel, agricultura ar putea ajunge în criză financiară în primăvara-vara anului viitor, înainte de recoltare”, a atenţionat Vasile Mârzenco.

O astfel de situaţie în agricultură se înregistrează nu doar în Republica Moldova, spune directorul executiv al FNF.

„Şi la scară mondială, agricultura intră în dificultăţi din punct de vedere a condiţiilor climaterice, în unele părţi nu plouă, iar în altele plouă excesiv. Ne avertizează şi organismele internaţionale că este posibilă o criză alimentară în timpul apropiat. De aceea, trebuie să fim atenţi cu circuitul cerealelor. Nu zic că trebuie interzis exportul, dar trebuie dublată cantitatea de grâu din rezerva statului, pentru a asigura siguranţa alimentară a Republicii Moldova”, a menţionat Vasile Mârzenco.

Solicitat de IPN, Viaceslav Grigoriţa, şef de direcţie la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, a precizat că recoltarea culturilor cerealiere a început cu două-trei săptămâni mai târziu, din cauza condiţiilor climaterice, respectiv, şi semănatul culturilor de toamnă, cum ar fi grâul, rapiţa şi orzul, a început cu întârziere.  

„Precipitaţiile căzute în ultimele luni nu sunt suficiente pentru a avea condiţii optime de însămânţare, e umiditate insuficientă a solului, şi perioada semănatului este întârziată. Cu toate acestea, s-a însămânţat peste 55% din suprafeţele preconizate cu grâu de toamnă. Nu este atât de mult, dar aşa ani am mai avut, în 2019. Desigur, situaţia nu este cea mai bună la aceste semănături, în condiţii de insuficienţă a umidităţii, unele din ele au înrădăcinat, iar altele – nu. În dependenţă de precipitaţii, fermierii vor alege – fie vor însămânţa suprafeţele respective, care nu au germinat corespunzător, în perioada imediat următoare sau la primăvară. Sau, dacă este o evoluţie bună, acestea vor fi menţinute. Dar trebuie aplicată şi irigarea, pentru a asigura prinderea plantelor. Totodată, producătorii agricoli trebuie să aleagă adâncimea optimă a semănăturilor, în dependenţă de umiditatea solului”, a mai spus Viaceslav Grigoriţa.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat prognozează ploi pentru sâmbătă, duminică şi luni, în zona de nord, şi pentru marţi, săptămâna viitoare, în centrul şi sudul Republicii Moldova.