SOCIAL

Experţi naţionali şi internaţionali se pronunţă împotrivă plafonării taxelor locale

post-img

Programul Comunitatea Mea şi Congresul Autorităţilor Locale din Moldova (CALM) au organizat vineri, 27 noiembrie o dezbatere privind sistemul de impozite şi taxe locale, accentul fiind pus pe iniţiativa Guvernului de a plafona taxele locale. La eveniment au participat experţi naţionali şi internaţionali în finanţe publice, reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, ai administraţiei publice din România, Consiliului Europei, Expert-Grup, Transparency International, Institutul pentru Politici şi Reforme Europene, Proiectul Mă Implic etc. Cu excepţia reprezentanţilor Ministerului Finanţelor, toţi vorbitori s-au expus împotriva plafonării taxelor locale, scrie calm.md

Directorul Programului Comunitatea Mea Daniel Şerban: „Ne dorim să avem o transparenţă mai mare a actului de decizie guvernamental”

În debutul evenimentului, directorul programului Comunitatea Mea Daniel Şerban a subliniat că  această întâlnire este o continuare a discuţiilor din luna octombrie, atunci când aproape 200 de reprezentanţi ai APL şi Ministerului Finanţelor au discutat despre politica fiscală şi vamală pentru anul 2021, dar şi anumite aspecte care stârnesc dezbateri. „Subiectul plafonării taxelor locale este fierbinte şi noi, reprezentanţii Programului Comunitatea Mea, finanţat de USAID, ne dorim să sprijinim un dialog instituţionalizat, în speranţa că vom găsi un numitor comun care să contribuie la o mai mare transparenţă a actului de decizie la nivel guvernamental.”

Secretarul de Stat Dorel Noroc: „Iniţiativa de a plafona taxele locale aparţine mediului de afaceri”

Secretarul de Stat Dorel Noroc a prezentat măsurile ce vizează taxele locale în politica fiscală şi vamală pentru anul 2021, declarând că iniţiativa de a plafona taxele locale aparţine mediului de afaceri şi anumitor asociaţii de business, iar ceea ce îşi propune Ministerul Finanţelor este de a crea o predictibilitate în ceea ce priveşte taxa maximă locală pe care o vor putea suporta agenţii economici. 

Veaceslav Negruţa, Transparency International: „Din stabilirea plafoanelor vor fi câţiva beneficiari şi statul nu se regăseşte printre ei”

Fostul Ministru al Finanţelor, expertul Transparency International Veaceslav Negruţa a afirmat că în acest caz Ministerul Finanţelor este folosit ca platformă de promovare, iniţiativa de a plafona taxele locale vine din altă parte. „Din stabilirea plafoanelor vor fi câţiva beneficiari şi ei pot fi număraţi pe degete. Numele lor este foarte bine cunoscut deoarece doar anumite categorii de activităţi erau aducătoare de venituri pentru APL. Ministerul Finanţelor promovează anumite interese în detrimentul interesului public şi al APL, care sunt şi parteneri ai APC.”

 Veaceslav Negruţa a îndemnat Ministerul Finanţelor să lasă APL să aibă marja de politică fiscală prin care să atragă sau să respingă anumite activităţi. „Dacă APL consideră că această activitate poate aduce venituri iar interesul agentului economic este de a fi prezent în acea localitate, atunci se va găsi un numitor comun. Dacă însă APL vor fi dezinteresate să aducă jocuri de noroc şi de altă natură în localităţile lor pentru a-şi proteja localnicii, atunci iarăşi trebuie să lăsăm la discreţia APL să decidă cum să procedeze.  Potrivit fostului Ministru al Finanţelor,  se creează impresia că autorităţile centrale nu vor face niciun pas înapoi la capitolul plafonare, deşi pe acest segment nu există niciun argument plauzibil. „Să nu uităm că APL au considerat acum nişte ani că eliminarea plafoanelor a fost un pas important în calea spre descentralizare şi autonomie locală şi ar fi greşit ca acum să se facă mai mulţi paşi înapoi.”

Secretarul de Stat Dorel Noroc a respins acuzaţiile că cineva şi-ar promova interesele prin intermediul Ministerului Finanţelor.

Dumitru Budianschi, Expert-Grup: „De ce Guvernul consideră că este bine  să spună cu cât poate să-şi vândă APL proprietatea?”

Dumitru Budianschi a amintit că Expert-Group a recomandat să fie excluse aceste propuneri de plafonare a taxelor locale pentru anul viitor. „Se creează impresia că s-a făcut o problemă pe loc gol. De ce să nu facem un pas înapoi şi să retragem acest subiect cu plafonarea, să aşezăm la o masă de dialog businessul cu APL şi să identificăm instrumentele suplimentare de a contrabalansa abuzurile APL, că ele pot exista şi apare problema cum să le lichidăm?”

 Totodată, potrivit lui Dumitru Budianschi, mai există o problemă care trebuie soluţionată înainte de a avansa cu această iniţiativă. Este nevoie de a face ordine în trei noţiuni: cea de impozit, cea de plată şi cea de plată pentru servicii. „Eu nu înţeleg, de exemplu, de ce trebuie să fie taxă pentru piaţă, parcaj sau salubrizare? APL sunt reglementatorii acestui business, de ce ar trebui de la centru să se intervină în acest proces?” Expertul a mai afirmat că în cazul taxei pentru simbolica locală există două situaţii total diferite. Una este când o localitate ar fi bucuroasă ca cineva să-i preia denumirea şi să o promoveze. Cu totul altceva e când denumirea localităţii este atât de cunoscută încât niciun fel de taxă nu poate să acopere costul real al acestei proprietăţi. „Taxa pentru simbolica locală este una pe o proprietate a localităţii. De ce Guvernul consideră că este bine  să spună cu cât poate să-şi vândă APL această proprietate? Clarificarea acestor subiecte ar ajuta foarte mult să aflăm până unde este posibilitatea de reglementare a businessului la nivel local şi până unde este a celui ce vizează taxele şi politicile generale de stat.” În acest sens, Dumitru Budianschi a amintit că toate serviciile locale sunt competenţa pe deplin a APL şi a întrebat de ce Guvernul ar trebui să intervină în acest proces.

Iulian Rusu, Institutul pentru Politici şi Reforme Europene: „Nu la nivel central trebuie să se decidă care sunt necesităţile la nivel local”

Şi Iulian Rusu, director executiv adjunct la Institutul pentru Politici şi Reforme Europene a considerat un exerciţiu prematur plafonarea taxelor locale. „Nu înţelegem de unde există această grabă de a introduce acum plafonările, fără ca ele să fie justificate. Este binevenit să discutăm despre o autonomie mult mai largă pentru APL. Există alte instrumente care constrâng APL de a aplica taxe normal de mari sau foarte mici.” Iulian Rusu a explicat că dacă taxele sunt prea mari, localitatea înţelege foarte bine că va descuraja investiţiile. „Sunt localităţi care îşi pot permite să ridice aceste taxe, fără a suporta anumite consecinţe şi acest lucru asigură autonomia fiscală necesară APL, ceea ce nu neapărat este un lucru rău. Pe de altă parte, sunt localităţi care vor să crească numărul de locuitori în termen mediu şi sunt încurajate, dacă dispun de suficiente venituri financiare, să micşoreze aceste taxe.” Expertul este de părere că nu la nivel central trebuie să se decidă care sunt necesităţile la nivel local şi cum APL trebuie să-şi pună în aplicare strategiile de dezvoltare de la nivel local. „Situaţia economică este foarte diferită de la o localitate la alta, precum şi oportunităţile de desfăşurare a afacerilor şi nu trebuie să constrângem APL într-un singur cadru pe care ei să-l aplice la formarea finanţelor lor locale.”

Viorel Furdui, CALM: „Guvernul atentează la dreptul APL de a fi stăpâne la ele în teritoriu”

Directorul executiv al CALM Viorel Furdui a menţionat că Congresul Autorităţilor Locale este deschis pentru dialog şi şi-a exprimat regretul că nu s-a reuşit în mod instituţionalizat să fie discutate toate aceste aspecte. „Considerăm că problema-cheie constă în întrebarea dacă plafonarea este constituţională. Ministerul Finanţelor greşeşte în încercarea de a demonstra că Curtea Constituţională a pus la bază alte temeiuri decât cele de fond.” Totodată, Viorel Furdui a accentuat că această iniţiativă a venit fără a avea avizul Ministerului Justiţiei. „Din ceea ce a menţionat secretarul de stat este evident faptul că această măsură nici pe departe nu protejează businessul dar, dimpotrivă, poate să devină o povară pentru mediul de afaceri, pentru că plafoanele pe unele componente sugerează anumite acţiuni pentru APL.” Totodată, directorul executiv al CALM a afirmat că această plafonare aduce prejudicii mai multor comunităţi locale şi a întrebat dacă Ministerul Finanţelor este gata să acopere aceste pierderi anuale.  Viorel Furdui a propus Ministerului Finanţelor să nu se grăbească să includă plafonarea în politica bugetar-fiscală pentru anul 2021. „Legislaţia RM şi aşa este destul de restrictivă la acest capitol, iar noi trebuie să lucrăm împreună cu Ministerul Finanţelor la metodologie, la regulamente-tip care să fie de ajutor APL şi să ne gândim la criteriile de stabilire a taxelor locale.” Viorel Furdui a reiterat că Guvernul atentează la dreptul APL de a fi stăpâne la ele în teritoriu.

Sorin Ioniţă, Consiliul Europei: „Benzinarii şi păcănelele se mai descurcă şi singuri, lăsaţi-i că nu sunt chiar cele mai bătute de soartă afaceri din RM”

Potrivit expertului Consiliului Europei Sorin Ioniţă, sunt două lucruri foarte bizare în această conversaţie dintre APL şi Ministerul Finanţelor. „Impresia mea este că se discută despre un drob de sare, despre un pericol potenţial, care urmează să se întâmple în viitor şi toţi investim energie şi timp pentru a discuta ce s-ar întâmpla dacă o primărie înnebuneşte brusc şi începe să impoziteze aiurea două businessuri  (înţeleg că e vorba de benzinării şi de jocuri de noroc). Argumentele secretarului de stat Dorel Noroc în favoarea plafonării păreau pentru mine unele în defavoarea stabilirii acestora. Secretarul de stat dădea toate argumentele contra politicii pe care vrea să o implementeze, senzaţia fiind că pe cineva îl mănâncă o gambă, dar în loc să se scarpine trage cu bomba nucleară.” Expertul Consiliului Europei a fost de părere că este periculos faptul este că se încalcă un principiu fundamental al autonomiei locale. „Nu e de glumit cu asta, pentru că odată ce ai creat un impozit local înseamnă că acesta este deţinut de autoritatea locală. Nu are rost să se ducă Ministerul Finanţelor peste ei şi să facă micro management, ca nu cumva să apară un anumit efect.  Autonomia locală înseamnă inclusiv libertatea unor primării de a greşi. Trebuie să judecăm proporţional riscul cu măsurile pe care le iei, iar această intervenţie a Ministerului Finanţelor este complet disproporţionată.” Sorin Ioniţă a întrebat ce s-ar întâmpla dacă un primar la un moment dat ar impozita prea mult nişte săli de jocuri de noroc. „Poate o să discute proprietarul cu primarul şi poate o să se supere şi o să plece din acea localitate. Este normal să existe o negociere şi la nivel local, nu trebuie să fie reglat totul numai de la Chişinău, din Guvern. Lăsaţi APL să mai negocieze şi ele cu businessul. Uneori greşesc şi se întorc înapoi. Din ce s-a expus aici, riscul nu este atât de mare ca să justifici o asemenea măsură şi să investeşti efort politic enorm pentru o chestie mititică.”

 Expertul Consiliului Europei Sorin Ioniţă a atras atenţia asupra faptului că, în schimb, nu se discută deloc o problemă reală, uriaşă, care există în toată RM de decenii, cea a subevaluării proprietăţilor imobiliare, baza fiscală fundamentală a APL peste tot în Europa. „Există evaluări la nivelul anilor 90 şi există multe sate unde salariul perceptorului fiscal e mai mare decât banii pe care îi încasează într-un an de pe proprietatea imobiliară.  Sunt case cu două etaje impozitate cu doi euro pe an. Nu trebuie să mergem în extreme, dar Codul Fiscal e nerealist pentru că vorbeşte despre impozitarea la valoarea de piaţă, iar cu nişte criterii tehnice se poate de adus la realitatea de astăzi.” Potrivit expertului, la acest subiect nu există discuţii, deşi ar viza pe toate cele 900 de primării. „În schimb, Ministerul Finanţelor este foarte preocupat ca acum să se ia în piept cu toate primăriile din Moldova ca să repare două-trei chestii cu două săli de păcănele.” Sorin Ioniţă a întrebat dacă aceasta este o problema principală în politicile din bugetul pe 2021 sau faptul că nu există o bază fiscală la nivel local şi că primăriile nu îşi pot face propria politică de impozitare a proprietăţii imobiliare, aşa cum este peste tot în Europa. „Benzinarii şi păcănelele se mai descurcă şi singuri, lăsaţi-i că nu sunt chiar cele mai bătute de soartă afaceri din RM. Haideţi să ne ocupăm de chestiuni structurale, o discuţie serioasă cu CALM-ul în negocieri pe proprietatea imobiliară mi se pare mult mai urgentă decât această intervenţie bruscă, apărută peste noapte.” Mai mult decât atât, Sorin Ioniţă a atras atenţia că toată această situaţie cu plafonarea este complet suprarealistă sau absurdă. „În toată Europa Guvernele se preocupă cum să împingă pe primari să sporească efortul fiscal local, să-şi bată capul să adune mai mulţi bani din taxe şi impozite proprii, nu să îi limiteze. Cam peste tot se pun praguri să nu se ducă în jos, nu plafoane pentru a nu se duce în sus.”

Directorul Programului Comunitatea Mea Daniel Şerban a mulţumit tuturor experţilor pentru participare şi implicare, menţionând că este nevoie de un asemenea dialog instituţionalizat, punctual, care să ducă la progres.

Comunitatea Mea este un program al Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) care are scopul de a susţine autorităţile publice locale pentru a asigura o guvernare mai eficientă, transparentă şi responsabilă faţă de cetăţeni. Implementat de IREX, programul va acorda asistenţă pentru mai mult de o sută de comunităţi din Republica Moldova – oraşe, comune şi sate vizând în mod prioritar autorităţile publice locale de nivelul întâi, dar şi grupurile civice, cetăţenii şi mediul de afaceri local. Asistenţa acordată, precum şi colaborarea cu partenerii locali şi naţionali, va stimula transformarea comunităţilor din Moldova şi va îmbunătăţi calitatea, disponibilitatea şi eficienţa serviciilor publice din toată ţara.  CALM este unul dintre principalii parteneri ai Programului Comunitatea Mea.

Sursa:calm.md