Autorităţile din Chişinău alocă de aproape un deceniu compensaţii pentru căldură populaţiei social vulnerabile, asta deşi cu cei 60 milioane de lei alocaţi anual, municipalitatea ar putea investi 600 milioane de lei anual pentru eficientizarea energetică a blocurilor.
E vorba de izolarea clădirilor şi trecerea la sistemul de distribuţie orizontală a agentului termic. Afirmaţii în acest sens a făcut într-o emisiune radiofonică expertul în energetică de la IDIS Viitorul, Victor Parlicov, se arată într-un comunicat al institutului.
Chişinăul este unicul oraş din Republica Moldova care acordă compensaţii pentru căldură în perioada rece a anului, în volum de 40% din factura la energia termică pentru populaţia social vulnerabilă.
Potrivit lui Parlicov, în Republica Moldova problema facturilor mari la căldură ţine în primul rând de proasta eficienţă energetică a blocurilor.
Pentru comparaţie, Republica Moldova consumă de trei ori mai multă energie termică pentru a încălzi un metru pătrat de spaţiu comparativ cu statele din UE.
Situaţia creată a fost moştenită din perioada sovietică când resursele energetice erau foarte ieftine şi nu se punea problema eficienţei energetice, iar în prezent nu ne mai putem permite irosirea energiei.
”Banii alocaţi consumatorilor vulnerabili de către autorităţile municipale de facto subvenţionează ineficienţa energetică. Proiectele pilot realizate în trecut de S.A.”Termocom” şi recent de S.A.”Termoelectrica” au demonstrat că prin adoptarea unor măsuri de eficienţă energetică - izolarea termică a clădirilor şi trecerea de la sistemul de distribuţie vertical a agentului termic la un sistem orizontal, cu contorizarea fiecărui apartament şi posibilitatea consumatorilor de a regla nivelul de căldură de la calorifer - se poate obţine o reducere a consumului de energie cu până la 45%”.
“Realizând o asemenea investiţie povara facturilor la căldură pentru consumatorii respectivi ar fi redusă pentru totdeauna. Or, autorităţile locale cheltuiesc acelaşi 40%, în fiecare lună din perioada rece a anului, pentru compensarea facturilor acestor consumatori”, a spus Parlicov.
Lucrările de eficienţă energetică pot fi făcute doar integral, la nivelul întregului bloc, şi nu pentru fiecare apartament în parte.
Respectiv, chiar dacă s-ar rezolva toate problemele administrative şi juridice şi locuitorii unui bloc ar conveni să investească în comun în aceste lucrări, ar rămâne problema economică – populaţia social vulnerabilă nu ar avea surse pentru a-şi achita contribuţia la aceste lucrări de eficienţă energetică.
Experienţa S.A.”Termoelectrica” cu un bloc de pe str. Pandurilor 52 demonstrează că investiţiile medii necesare pentru trecerea de la sistemul vertical de distribuţie a agentului termic la cel orizontal ajung la circa 500 euro pentru fiecare apartament.
Chişinăul este unicul oraş din Republica Moldova care acordă compensaţii pentru căldură în perioada rece a anului, în volum de 40% din factura la energia termică pentru populaţia social vulnerabilă.
Potrivit lui Parlicov, în Republica Moldova problema facturilor mari la căldură ţine în primul rând de proasta eficienţă energetică a blocurilor.
Pentru comparaţie, Republica Moldova consumă de trei ori mai multă energie termică pentru a încălzi un metru pătrat de spaţiu comparativ cu statele din UE.
Situaţia creată a fost moştenită din perioada sovietică când resursele energetice erau foarte ieftine şi nu se punea problema eficienţei energetice, iar în prezent nu ne mai putem permite irosirea energiei.
”Banii alocaţi consumatorilor vulnerabili de către autorităţile municipale de facto subvenţionează ineficienţa energetică. Proiectele pilot realizate în trecut de S.A.”Termocom” şi recent de S.A.”Termoelectrica” au demonstrat că prin adoptarea unor măsuri de eficienţă energetică - izolarea termică a clădirilor şi trecerea de la sistemul de distribuţie vertical a agentului termic la un sistem orizontal, cu contorizarea fiecărui apartament şi posibilitatea consumatorilor de a regla nivelul de căldură de la calorifer - se poate obţine o reducere a consumului de energie cu până la 45%”.
“Realizând o asemenea investiţie povara facturilor la căldură pentru consumatorii respectivi ar fi redusă pentru totdeauna. Or, autorităţile locale cheltuiesc acelaşi 40%, în fiecare lună din perioada rece a anului, pentru compensarea facturilor acestor consumatori”, a spus Parlicov.
Lucrările de eficienţă energetică pot fi făcute doar integral, la nivelul întregului bloc, şi nu pentru fiecare apartament în parte.
Respectiv, chiar dacă s-ar rezolva toate problemele administrative şi juridice şi locuitorii unui bloc ar conveni să investească în comun în aceste lucrări, ar rămâne problema economică – populaţia social vulnerabilă nu ar avea surse pentru a-şi achita contribuţia la aceste lucrări de eficienţă energetică.
Experienţa S.A.”Termoelectrica” cu un bloc de pe str. Pandurilor 52 demonstrează că investiţiile medii necesare pentru trecerea de la sistemul vertical de distribuţie a agentului termic la cel orizontal ajung la circa 500 euro pentru fiecare apartament.
