Ritmurile modeste de creştere cu care economia ţării întâlneşte anii electorali viitori vor alimenta o serie de riscuri economice pe termen lung, împiedicând şi în continuare convergenţa la ţările din Europa Centrală şi de Est. În aceste condiţii, creşterea economică din acest an va oscila în jur de 5%, susţin experţii. 

Potrivit lui Adrian Lupuşor, director executiv Expert–Grup şi co-autor al publicaţiei, „analiza ritmurilor de creştere economică din ultimii ani indică asupra stabilizării economiei în jurul unul echilibru nefavorabil, marcat de rate scăzute de creştere. Pentru impulsionarea economiei până la niveluri optime de creştere  (7-8%), reformele de ameliorare a climatului de afaceri trebuie să continue în paralel cu o serie de politici care ar spori nivelul de încredere a investitorilor în stat şi în perspectivele economice ale acestuia.”

Pe lângă factorii electorali, experţii se arată îngrijoraţi şi de impactul structurii actuale a cheltuielilor bugetare asupra creşterii economice. Pe parcursul ultimilor ani, bugetul public al ţării a devenit unul mai degrabă social şi reactiv la fenomenul de îmbătrânire a populaţiei şi, respectiv, cu pondere infimă şi aflată în scădere a cheltuielilor productive.

Pe parcursul ultimilor ani, investiţiile publice în infrastructură, medicină şi educaţie, cele care duc la amplificarea cantitativă şi calitativă a capitalului uman şi fizic, au crescut mai lent decât cele destinate protecţiei sociale. Astfel necesitatea de a regândi fundamental politica de cheltuieli bugetare devine imperativă pentru dezvoltarea durabilă a ţării.

Nivelul înalt al discrepanţei fiscale este o altă constrângere majoră pentru creşterea economică, care subminează capacitatea instrumentului bugetar de a contribui mai activ la dezvoltare. Acesta, alături de încetinirea creşterii productivităţii muncii şi a salariilor, vor limita potenţialul de creştere al economiei în anul următor.