Sâmbătă, 21 aprilie, se împlinesc 329 de ani de la incendiul care a distrus parţial Biserica Sfânta Maria din Braşov, înainte de invazia otomană din acel an. Fumul şi flăcările au înnegrit zidurile bisericii, numele popular al lăcaşului de cult devenind Biserica Neagră, denumire oficializată abia în secolul al XIX-lea.
Biserica Neagră este una dintre cele mai reprezentative construcţii de arhitectură gotică din România, ridicarea ei fiind realizată în secolele XIV-XV. Este considerată cea mai mare biserică din România şi cel mai mare lăcaş de cult în stil gotic din sud-estul Europei, primind, la momentul inaugurării, titlul de „Cea mai mare biserică dintre Viena şi Constantinopol”, adică de la de la domul Sf. Ştefan din Viena până la Hagia Sophia din actualul Istanbul, scrie rador.ro.
Edificiul are 89 de metri lungime şi 38 de metri lăţime, ceea ce permite participarea la slujbe a circa cinci mii de persoane.
Biserica Neagră este unul dintre simbolurile oraşului Braşov şi sediul parohiei Bisericii Evanghelice C.A. din România. În această biserică se află Orga Buchholz, construită în perioada romantismului timpuriu, cea mai mare orgă mecanică din România. Tot aici se află a doua cea mai mare colecţie de covoare orientale din Europa, datând din secolele XV-XVI, iar turnul bisericii adăposteşte cel mai mare clopot mobil din România, cu o greutate de circa 6.000 kg.
În anul 1383 a început construcţia actualei biserici, într-un moment în care Braşovul cunoştea o perioadă de dezvoltare culturală şi economică înfloritoare.
În anul 1421 a avut loc invazia otomană, iar lucrările la înălţarea lăcaşului au fost oprite, toate forţele fiind îndreptate către construirea şi întărirea fortificaţiilor oraşului.
Mai târziu, lucrările de construcţie au fost reluate, dar după un proiect mult simplificat, pentru ca după marele cutremur din anul 1471 înălţimea turnului sudic să fie revizuită, fiind ridicat până la un nivel inferior celui gândit iniţial.
În anul 1477, după 94 de ani, au fost finalizate lucrările de construcţie, biserica, iniţial romano-catolică, construită în stil gotic, primind hramul Sfânta Maria.
În anul 1499 este atestată documentar existenţa unei orgi, care la acel moment era una dintre cele mai mari din Europa, iar în anul 1514 au fost edificate un ceas şi clopotele din turnul bisericii.
În anul 1542 a fost celebrată prima slujbă evanghelică-luterană.
În următorii 150 de ani, construcţia a fost afectată de mai multe cutremure majore, fiind necesare lucrări de restaurare, zădărnicite însă de marele incendiu din data de 21 aprilie 1689, care a cuprins şi biserica parohială, distrugând acoperişul şi mobilierul din interior. Pentru o bună perioadă de timp, biserica a rămas în stadiu de ruină, cu acoperişul şi zidurile înnegrite de foc şi fum.
După o perioadă, au fost reîncepute lucrările de refacere a bisericii, care au fost încheiate în anul 1722. Planurile de reconstrucţie, însă, au transformat interiorul lăcaşului într-unul cu aspect mai apropiat de baroc.
În perioada 1836 – 1839, firma germană Buchholz înălţa pe galeria vestică o orgă nouă de dimensiuni mari, care a fost inaugurată la 17 aprilie 1839, organist fiind Carl August Buchholz.
În perioada 1865 – 1866, firma vieneză Schönthaler ridică altarul neogotic după planurile inginerului din localitate, Peter Bartesch şi realizează stranele din cor, iar în anul 1898, statuia lui Honterus este amplasată în faţa turnului sudic, în amintirea reformatorului transilvănean.
În interior, vizitatorii pot descoperi nenumărate obiecte de artă: Altarul principal, construit la 1866, care prezintă ca temă o imagine a predicii de pe munte, ce ocupă un loc central în credinţa în harul lui Dumnezeu şi în doctrina evanghelică, Cristelniţa din bronz, datând din 1472, unul dintre puţinele obiecte rămase din perioada de dinainte de incendiu şi în acelaşi timp un exemplu valoros al artei de turnătorie medievală, Altarul din Feldioara (sec. al XV-lea).
În anul 2002, întreg tezaurul lăcaşului a fost descoperit la adevărata lui valoare, în urma unui inventar : piese vestimentare din perioada Evului Mediu, veşminte liturgice din materiale textile medievale şi baroce de lux – veşminte preoţeşti de slujbă şi pluvialele purtate în Biserica Catolică în ceremoniile de sfinţire sau în timpul procesiunilor, sau broderii valoroase din fir de aur sau mătase, moldoveneşti, italiene, central-europene sau chiar locale.
Din anul 1937 datează instalaţia de încălzire cu aer cald şi băncile cu spătar mobil din nava principală.
Din anul 1953, la Biserica Neagră au loc recitaluri de orgă, o tradiţie inaugurată de organistul Victor Bickerich şi continuată de Hans Eckart Schlandt, precum şi de organişti din ţară şi străinătate.
În perioada 2011-2013, în jurul Bisericii Negre au avut loc lucrări de cercetare arheologică, în urma cărora a fost realizată descoperirea zidurilor unei foste capele a Bisericii Negre, datând cel mai probabil din secolul al XIV-lea. Până atunci, vechea capelă era atestată în documente, însă nu exista nicio dovadă fizică a existenţei ei.
Cercetările au mai scos la iveală peste 1.400 de morminte cu oseminte care datează atât din Evul Mediu, posibil din secolul al XI-lea, cât şi din epoca modernă, şi, de asemenea, podoabe şi bucăţi de vase, gropi pentru provizii şi două pietre funerare datând de la începutul secolului al XVIII-lea. În urma acestor noi descoperiri data de atestare documentară a Braşovului ar putea fi stabilită cu o jumătate de secol mai devreme faţă de anul 1235. Toate descoperirile vor putea fi văzute în muzeul Bisericii Negre, după ce vor fi cercetate toate piesele descoperite, iar curtea interioară a Bisericii Negre va fi reamenajată.
Programul de vizitare al bisericii în Semestrul de vară (17 aprilie – 7 octombrie 2018), este Marţi – Sâmbătă între orele 10 – 19, iar Duminică între orele 12 – 19, în zilele de Luni biserica fiind închisă. Tarifele de vizitare sunt: Adulţi – 10,00 RON, Studenţi – 6,00 RON, Elevi – 3,00 RON – în baza carnetelor – , intrarea fiind gratuită pentru copiii până la 7 ani. Concertele de orgă din sezonul de vară încep la ora 18:00 şi se desfăşoară în iunie şi septembrie, în zilele de marţi, iar în iulie şi august, în zilele de marţi, joi şi sâmbătă, biletele de intrare la toate concertele incluse în programul muzical de vară al Bisericii Negre fiind la preţul de 12 lei.
Edificiul are 89 de metri lungime şi 38 de metri lăţime, ceea ce permite participarea la slujbe a circa cinci mii de persoane.
Biserica Neagră este unul dintre simbolurile oraşului Braşov şi sediul parohiei Bisericii Evanghelice C.A. din România. În această biserică se află Orga Buchholz, construită în perioada romantismului timpuriu, cea mai mare orgă mecanică din România. Tot aici se află a doua cea mai mare colecţie de covoare orientale din Europa, datând din secolele XV-XVI, iar turnul bisericii adăposteşte cel mai mare clopot mobil din România, cu o greutate de circa 6.000 kg.
În anul 1383 a început construcţia actualei biserici, într-un moment în care Braşovul cunoştea o perioadă de dezvoltare culturală şi economică înfloritoare.
În anul 1421 a avut loc invazia otomană, iar lucrările la înălţarea lăcaşului au fost oprite, toate forţele fiind îndreptate către construirea şi întărirea fortificaţiilor oraşului.
Mai târziu, lucrările de construcţie au fost reluate, dar după un proiect mult simplificat, pentru ca după marele cutremur din anul 1471 înălţimea turnului sudic să fie revizuită, fiind ridicat până la un nivel inferior celui gândit iniţial.
În anul 1477, după 94 de ani, au fost finalizate lucrările de construcţie, biserica, iniţial romano-catolică, construită în stil gotic, primind hramul Sfânta Maria.
În anul 1499 este atestată documentar existenţa unei orgi, care la acel moment era una dintre cele mai mari din Europa, iar în anul 1514 au fost edificate un ceas şi clopotele din turnul bisericii.
În anul 1542 a fost celebrată prima slujbă evanghelică-luterană.
În următorii 150 de ani, construcţia a fost afectată de mai multe cutremure majore, fiind necesare lucrări de restaurare, zădărnicite însă de marele incendiu din data de 21 aprilie 1689, care a cuprins şi biserica parohială, distrugând acoperişul şi mobilierul din interior. Pentru o bună perioadă de timp, biserica a rămas în stadiu de ruină, cu acoperişul şi zidurile înnegrite de foc şi fum.
După o perioadă, au fost reîncepute lucrările de refacere a bisericii, care au fost încheiate în anul 1722. Planurile de reconstrucţie, însă, au transformat interiorul lăcaşului într-unul cu aspect mai apropiat de baroc.
În perioada 1836 – 1839, firma germană Buchholz înălţa pe galeria vestică o orgă nouă de dimensiuni mari, care a fost inaugurată la 17 aprilie 1839, organist fiind Carl August Buchholz.
În perioada 1865 – 1866, firma vieneză Schönthaler ridică altarul neogotic după planurile inginerului din localitate, Peter Bartesch şi realizează stranele din cor, iar în anul 1898, statuia lui Honterus este amplasată în faţa turnului sudic, în amintirea reformatorului transilvănean.
În interior, vizitatorii pot descoperi nenumărate obiecte de artă: Altarul principal, construit la 1866, care prezintă ca temă o imagine a predicii de pe munte, ce ocupă un loc central în credinţa în harul lui Dumnezeu şi în doctrina evanghelică, Cristelniţa din bronz, datând din 1472, unul dintre puţinele obiecte rămase din perioada de dinainte de incendiu şi în acelaşi timp un exemplu valoros al artei de turnătorie medievală, Altarul din Feldioara (sec. al XV-lea).
În anul 2002, întreg tezaurul lăcaşului a fost descoperit la adevărata lui valoare, în urma unui inventar : piese vestimentare din perioada Evului Mediu, veşminte liturgice din materiale textile medievale şi baroce de lux – veşminte preoţeşti de slujbă şi pluvialele purtate în Biserica Catolică în ceremoniile de sfinţire sau în timpul procesiunilor, sau broderii valoroase din fir de aur sau mătase, moldoveneşti, italiene, central-europene sau chiar locale.
Din anul 1937 datează instalaţia de încălzire cu aer cald şi băncile cu spătar mobil din nava principală.
Din anul 1953, la Biserica Neagră au loc recitaluri de orgă, o tradiţie inaugurată de organistul Victor Bickerich şi continuată de Hans Eckart Schlandt, precum şi de organişti din ţară şi străinătate.
În perioada 2011-2013, în jurul Bisericii Negre au avut loc lucrări de cercetare arheologică, în urma cărora a fost realizată descoperirea zidurilor unei foste capele a Bisericii Negre, datând cel mai probabil din secolul al XIV-lea. Până atunci, vechea capelă era atestată în documente, însă nu exista nicio dovadă fizică a existenţei ei.
Cercetările au mai scos la iveală peste 1.400 de morminte cu oseminte care datează atât din Evul Mediu, posibil din secolul al XI-lea, cât şi din epoca modernă, şi, de asemenea, podoabe şi bucăţi de vase, gropi pentru provizii şi două pietre funerare datând de la începutul secolului al XVIII-lea. În urma acestor noi descoperiri data de atestare documentară a Braşovului ar putea fi stabilită cu o jumătate de secol mai devreme faţă de anul 1235. Toate descoperirile vor putea fi văzute în muzeul Bisericii Negre, după ce vor fi cercetate toate piesele descoperite, iar curtea interioară a Bisericii Negre va fi reamenajată.
Programul de vizitare al bisericii în Semestrul de vară (17 aprilie – 7 octombrie 2018), este Marţi – Sâmbătă între orele 10 – 19, iar Duminică între orele 12 – 19, în zilele de Luni biserica fiind închisă. Tarifele de vizitare sunt: Adulţi – 10,00 RON, Studenţi – 6,00 RON, Elevi – 3,00 RON – în baza carnetelor – , intrarea fiind gratuită pentru copiii până la 7 ani. Concertele de orgă din sezonul de vară încep la ora 18:00 şi se desfăşoară în iunie şi septembrie, în zilele de marţi, iar în iulie şi august, în zilele de marţi, joi şi sâmbătă, biletele de intrare la toate concertele incluse în programul muzical de vară al Bisericii Negre fiind la preţul de 12 lei.
