O criză trebuie privită ca o provocare sau chiar o oportunitate. Această filosofie a fost adoptată de Institutul de Medicină Urgentă de la Chişinău, ca strategie în lupta cu virusul SarsCov2. Abordarea medicală, total diferită, le-a oferit medicilor şansa de a fi cu un pas înaintea bolii. S-a ajuns la această performanţă după ce, practic, a fost regândită administrarea spitalului, iar protocoalele clinice din secţiile Covid au fost aliniate cu cele din instituţiile medicale europene şi americane. Aceste bune practici ale doctorilor de la Institutul de Medicină Urgentă au fost adunate într-o lucrare ştiinţifică, distinsă cu Premiul Naţional al Republicii Moldova.
Lucrarea este intitulată "Abordări inovative în managementul pacienţilor critici COVID-19 spitalizaţi în Institutul de Medicină Urgentă" şi a fost semnată de doctorii Mihail Ciocanu şi Adrian Belîi. Dincolo de zecile de pagini de cercetări, medicii ne-au povestit cum a fost reorganizat Institutul de Medicină Urgentă. De exemplu, jumătate de spital e ocupată, acum, de bolnavii Covid.
ADRIAN BELÎI, şef, Departamentul Clinic Anestezie şi Terapie Intensivă, IMU: „În faţă avem blocul Nr.4 care e cel renovat, avem intrarea în secţia de reanimare. La primul etaj e banca de sânge, laboratorul expres şi zona de odihnă a personalului medical. Următoarele etaje sunt ale secţiei de reanimare unde se tratează cei mai gravi pacienţi aduşi din ţară. Actualmente, avem în jur de 40 de pacienţi”.
O unitate sanitară trebuie să funcţioneze ca o maşinărie bine pusă la punct, pentru a nu apărea erori. Conţine două părţi importante: cea managerială şi cea clinică medicală. Aceasta a fost strategia Institutului de Medicină Urgentă în lupta cu virusul pandemic. Totul a început cu reorganizarea. Apoi, au urmat lucrări la infrastructura spitalului, reprofilarea secţiilor şi instruirea cadrelor medicale.
MIHAI CIOCANU, director, Institutul de Medicină Urgentă: „Primul lucru al managementului inovativ este să te detaşezi de practicile care au fost existente în trecut. Spre exemplu, fluxul pacienţilor. Dacă înainte noi internam toţi pacienţii printr-o fereastră, acum noi avem 2 ferestre pentru covid şi non-covid”.
Nici medicii nu au mai lucrat ca înainte. Puşi faţă-n faţă cu o provocare globală în sănătate, au colaborat cu doctori din alte ţări în speranţa că vor găsi cele mai potrivite şi eficiente tratamente.
ADRIAN BELÎI, şef, Departamentul Clinic Anestezie şi Terapie Intensivă, IMU: „Noi am utilizat printre primii cele mai eficiente tratamente, şi aici pot să dau un exemplu. Dacă la începutul epidemiei, din experienţa colegilor italieni noi utilizam intubarea precoce, deoarece pacienţii aveau o insufieinţă repiratorie severă, foarte rapid a venit experienţa americană, în care utilizăm preponderent ventilarea non-invazivă pentru a creşte substanţial şansele de supravieţuire a pacienţilor”.
Şi, revenind la ideea care spune că: "O situaţia de criză trebuie ca pe o provocare", strategia inovativă de management a dat roade.
MIHAI CIOCANU, director, Institutul de Medicină Urgentă: „Odată instituţia noastră abordând din start această poziţie a beneficat până în prezent de peste 80 de milioane de lei investiţie în tehnologie, materiale de protecţie şi în motivarea personalului”.
Metodele inovative au continuat şi în ceea ce priveşte protocoalele clinice.
ADRIAN BELÎI, şef, Departamentul Clinic Anestezie şi Terapie Intensivă, IMU: „Au fost implementate rapid metode de hemofiltrare venoasă continuă care le utilizat aici la tratamentul persoanelor cu insufiencienţă renală cronică şi acută. Alte exemple, cum ar fi administrarea de corticostiroizi. După ce a apărut comunicatul OMS, precum că ei reduc din mortalitate. Noi am utilizat metoda mai înainte comunicând cu colegii din Franţa”.
Toate aceste abordări inovative au fost asul din mâneca medicilor de la Institutul de Medicină Urgentă din Chişinău în confruntarea cu boala. Experienţele lor au fost culese atent şi incluse într-o lucrare care are potenţialul de a deveni o carte de căpătâi pentru sistemul medical, în lupta cu noul tip de coronavirus.
MIHAI CIOCANU, director, Institutul de Medicină Urgentă: „Noi am decis să facem o lucrare prin care să le aratăm şi colegilor noştri cum pot fi organizate lucrurile şi cum pot fi trataţi pacienţii critici. Fiind conştienţi de faptul că în timp numărul instituţiilor care se va ocupa de pacienţii critici va creşte. Şi aşa şi a fost. În prezent, secţii de terapie există dar şi în alte instituţii din ţară”.
Datele oferite de Institutului de Medicină Urgentă arată că circa 30% dintre pacienţi în stare gravă internaţi în secţiile Reanimare şi-au pierdut viaţa, iar restul, mai bine de 70%, s-au pus pe picioare. De altfel, cifrele sunt la acelaşi nivel cu statistica medicală raportată de statele din Europa Centrală şi de Vest. Mihail Ciocanu şi Adrian Belîi, medici emeriţi la Institutul de Medicină Urgentă, vor primi Premiul Naţional pentru lucrarea lor pe 27 august, când vom marca Ziua Independenţei Republicii Moldova.
ADRIAN BELÎI, şef, Departamentul Clinic Anestezie şi Terapie Intensivă, IMU: „În faţă avem blocul Nr.4 care e cel renovat, avem intrarea în secţia de reanimare. La primul etaj e banca de sânge, laboratorul expres şi zona de odihnă a personalului medical. Următoarele etaje sunt ale secţiei de reanimare unde se tratează cei mai gravi pacienţi aduşi din ţară. Actualmente, avem în jur de 40 de pacienţi”.
O unitate sanitară trebuie să funcţioneze ca o maşinărie bine pusă la punct, pentru a nu apărea erori. Conţine două părţi importante: cea managerială şi cea clinică medicală. Aceasta a fost strategia Institutului de Medicină Urgentă în lupta cu virusul pandemic. Totul a început cu reorganizarea. Apoi, au urmat lucrări la infrastructura spitalului, reprofilarea secţiilor şi instruirea cadrelor medicale.
MIHAI CIOCANU, director, Institutul de Medicină Urgentă: „Primul lucru al managementului inovativ este să te detaşezi de practicile care au fost existente în trecut. Spre exemplu, fluxul pacienţilor. Dacă înainte noi internam toţi pacienţii printr-o fereastră, acum noi avem 2 ferestre pentru covid şi non-covid”.
Nici medicii nu au mai lucrat ca înainte. Puşi faţă-n faţă cu o provocare globală în sănătate, au colaborat cu doctori din alte ţări în speranţa că vor găsi cele mai potrivite şi eficiente tratamente.
ADRIAN BELÎI, şef, Departamentul Clinic Anestezie şi Terapie Intensivă, IMU: „Noi am utilizat printre primii cele mai eficiente tratamente, şi aici pot să dau un exemplu. Dacă la începutul epidemiei, din experienţa colegilor italieni noi utilizam intubarea precoce, deoarece pacienţii aveau o insufieinţă repiratorie severă, foarte rapid a venit experienţa americană, în care utilizăm preponderent ventilarea non-invazivă pentru a creşte substanţial şansele de supravieţuire a pacienţilor”.
Şi, revenind la ideea care spune că: "O situaţia de criză trebuie ca pe o provocare", strategia inovativă de management a dat roade.
MIHAI CIOCANU, director, Institutul de Medicină Urgentă: „Odată instituţia noastră abordând din start această poziţie a beneficat până în prezent de peste 80 de milioane de lei investiţie în tehnologie, materiale de protecţie şi în motivarea personalului”.
Metodele inovative au continuat şi în ceea ce priveşte protocoalele clinice.
ADRIAN BELÎI, şef, Departamentul Clinic Anestezie şi Terapie Intensivă, IMU: „Au fost implementate rapid metode de hemofiltrare venoasă continuă care le utilizat aici la tratamentul persoanelor cu insufiencienţă renală cronică şi acută. Alte exemple, cum ar fi administrarea de corticostiroizi. După ce a apărut comunicatul OMS, precum că ei reduc din mortalitate. Noi am utilizat metoda mai înainte comunicând cu colegii din Franţa”.
Toate aceste abordări inovative au fost asul din mâneca medicilor de la Institutul de Medicină Urgentă din Chişinău în confruntarea cu boala. Experienţele lor au fost culese atent şi incluse într-o lucrare care are potenţialul de a deveni o carte de căpătâi pentru sistemul medical, în lupta cu noul tip de coronavirus.
MIHAI CIOCANU, director, Institutul de Medicină Urgentă: „Noi am decis să facem o lucrare prin care să le aratăm şi colegilor noştri cum pot fi organizate lucrurile şi cum pot fi trataţi pacienţii critici. Fiind conştienţi de faptul că în timp numărul instituţiilor care se va ocupa de pacienţii critici va creşte. Şi aşa şi a fost. În prezent, secţii de terapie există dar şi în alte instituţii din ţară”.
Datele oferite de Institutului de Medicină Urgentă arată că circa 30% dintre pacienţi în stare gravă internaţi în secţiile Reanimare şi-au pierdut viaţa, iar restul, mai bine de 70%, s-au pus pe picioare. De altfel, cifrele sunt la acelaşi nivel cu statistica medicală raportată de statele din Europa Centrală şi de Vest. Mihail Ciocanu şi Adrian Belîi, medici emeriţi la Institutul de Medicină Urgentă, vor primi Premiul Naţional pentru lucrarea lor pe 27 august, când vom marca Ziua Independenţei Republicii Moldova.
