Moartea violentă a maestrului Iurie Sadovnic, dar şi sinuciderea de aseară a unei tinere de 25 de ani readuce în atenţia publică un fenomen social îngrijorător. Potrivit statisticilor, doar anul trecut au fost înregistrate 398 de cazuri de suicid în Republica Moldova. Depresia, lipsa prietenilor, alcoolul sau drogurile, dar mai ales indiferenţa societăţii sunt o parte dintre cauzele care au dus la adevărate tragedii. Experţii spun că multe sinucideri ar putea fi evitate dacă s-ar face la fel de mult înainte de nenorocire, pe cât se vorbeşte şi se comenteată după aceea.
Apropiaţii lui Iurie Sadovnic au mărturisit că artistul era deprimat dar nimeni nu i-a venit în ajutor cu prea mare folos. Îndiferent de ce scrie într-un bilet de adio, sinuciderea rămâne un mister ce va fi îngropat odată cu victima. Aşa s-a întâmplat şi cu tînăra de 25 de ani, din Chişinău, care şi-a pus capăt vieţii aseară. Poliţia spune că a lăsăt un bilet de adio în care şi-a cerut iertare de la cei dragi. Psihologii cred că suferea de o depresie accentuate. Fata avea maim ult preocupări virtuale, şi locuia într-un apartament închiriat impreună cu prietenul ei.
NATALIA STATE, ofiţer de presă, Poliţia Capitalei: „Din discuţiile cu vecinii careva certuri scanduluri nu au fost auzite din apartament în care închiria. Totodată, în apartament depistat un bileţel cu adio în care-şi cere scuze de la cei apropiaţi. A fost pornit un process penal în stabilirea circumstanţelor”.
IRINA NOVAC, psiholog: „Analizând profilul, văzând o tânără atât de frumoasă, ea nu încerca decât s-a mascheze suferinţa ei şi să se convingă singură pe ea că e fericită, în realitatea nu era fericită de fapt suferea şi se vedea suferinţa ei. Ea de fapt se temea să arate nefericirea ei. În spate stă întotdeauna o suferinţă psihologică, mai târziu cei din jur încep să discute că de fapt am văzut-o de mai multe ori plâgând”.
Specialiştii spun că depresia este boala secolului 21 iar un impact major îl au reţele sociale care afişează fals o viaţă ideală.
ECATERINA MOGA, specialist: „Viaţa ideală este discutabilă şi nu trebuie să fie raportată la prin comparaţie la altcineva, este important să avem fixat un scop al vieţii şi să lucrăm la scopul vieţii. Este important să filtrăm ceea ce vedem pe social media. Pentru că reclama frumoasă nu vorbeşte despre ce este în interior de durata şi fix”.
Frica de a părea vulnerabili îi face pe unii oamenii să trăiască aşa fară de a cere ajutorul. În timp, se simt tot mai abandonaţi şi fără valoare. Suicidul este pentru unii capătul drumului.
ECATERINA MOGA, specialist: „Ceea ce este important ca noi să fim atenţi la oameni din jurul nostru, sau dacă noi ne confruntăm cu astfel de situaţii să depăşim acest stereotip de frică de a merge la un specialist. Eu-ul real cine sun eu de fapt, cum aş visa cum aş visa ca vreau să fiu şi eu-ul social cum ma percep oamenii. Atunci când există descripanţa mare oamului ajunge în impas”.
Anul trecut, din cele 398 de cazuri de suicid, 328 au fost bărbaţi şi 70 de femei. 185 de fapte au fost comise de persoane singure.
Există o linie verde de prevenire a suicidului, un serviciu gratuit destinat tuturor celor care se simt deprimaţi, sunt la un pas de suicid sau îşi fac griji pentru un prieten sau o rudă apropiată. Semnele de avertizare la care trebuie să fim atenţi la cei din jur includ: discuţiile despre sinucidere, retragerea din viaţa socială şi dorinţa de a fi lăsat singur, pierderea interesului pentru activităţile zilnice, faţă de muncă, şcoală sau societate. Prevenţia suicidului rămâne o provocare globală iar Republica Moldova se află în topul ţărilor cu rata de suicid înaltă.
NATALIA STATE, ofiţer de presă, Poliţia Capitalei: „Din discuţiile cu vecinii careva certuri scanduluri nu au fost auzite din apartament în care închiria. Totodată, în apartament depistat un bileţel cu adio în care-şi cere scuze de la cei apropiaţi. A fost pornit un process penal în stabilirea circumstanţelor”.
IRINA NOVAC, psiholog: „Analizând profilul, văzând o tânără atât de frumoasă, ea nu încerca decât s-a mascheze suferinţa ei şi să se convingă singură pe ea că e fericită, în realitatea nu era fericită de fapt suferea şi se vedea suferinţa ei. Ea de fapt se temea să arate nefericirea ei. În spate stă întotdeauna o suferinţă psihologică, mai târziu cei din jur încep să discute că de fapt am văzut-o de mai multe ori plâgând”.
Specialiştii spun că depresia este boala secolului 21 iar un impact major îl au reţele sociale care afişează fals o viaţă ideală.
ECATERINA MOGA, specialist: „Viaţa ideală este discutabilă şi nu trebuie să fie raportată la prin comparaţie la altcineva, este important să avem fixat un scop al vieţii şi să lucrăm la scopul vieţii. Este important să filtrăm ceea ce vedem pe social media. Pentru că reclama frumoasă nu vorbeşte despre ce este în interior de durata şi fix”.
Frica de a părea vulnerabili îi face pe unii oamenii să trăiască aşa fară de a cere ajutorul. În timp, se simt tot mai abandonaţi şi fără valoare. Suicidul este pentru unii capătul drumului.
ECATERINA MOGA, specialist: „Ceea ce este important ca noi să fim atenţi la oameni din jurul nostru, sau dacă noi ne confruntăm cu astfel de situaţii să depăşim acest stereotip de frică de a merge la un specialist. Eu-ul real cine sun eu de fapt, cum aş visa cum aş visa ca vreau să fiu şi eu-ul social cum ma percep oamenii. Atunci când există descripanţa mare oamului ajunge în impas”.
Anul trecut, din cele 398 de cazuri de suicid, 328 au fost bărbaţi şi 70 de femei. 185 de fapte au fost comise de persoane singure.
Există o linie verde de prevenire a suicidului, un serviciu gratuit destinat tuturor celor care se simt deprimaţi, sunt la un pas de suicid sau îşi fac griji pentru un prieten sau o rudă apropiată. Semnele de avertizare la care trebuie să fim atenţi la cei din jur includ: discuţiile despre sinucidere, retragerea din viaţa socială şi dorinţa de a fi lăsat singur, pierderea interesului pentru activităţile zilnice, faţă de muncă, şcoală sau societate. Prevenţia suicidului rămâne o provocare globală iar Republica Moldova se află în topul ţărilor cu rata de suicid înaltă.
