Nu în zadar se spune că pământul este cel care păstrează istoria. În timpul unor lucrări la Universitatea de Stat a Moldovei a fost găsită temelia postului Radio Basarabia, dinamitat de bolşevici în anul 1940. Acolo a fost clădirea fostului Auditoriu Puşkin, unde şi-a desfăşurat activitatea Radio Basarabia, primul post de radio din Chişinău, lansat pe 8 octombrie 1939 de Societatea Română de Radiodifuziune.
Radio Basarabia a fost unul dintre cele mai moderne studiouri de radio din Europa de Sud-Est ce emitea până în Helsinki şi Londra. Fundamentul sediului postului Radio Basarabia a fost chiar aici de muncitori în timpul unor lucrări la intersecţia străzilor Alexandr Puşkin cu Alexe Mateevici, chiar în curtea Universităţii de Stat din Moldova.
Iniţitiva de a înfiinţa un studio de radio, aici, la Chişinău a apărut la mijlocul anilor '30. În 1937, primăria muncipiului Chişinău cedează postului Radio Basarabia fostul Auditoriu Puşkin, un spaţiu socio-cultural binecunoscut în capitala Republicii Moldova. Lucrările de modificare a spaţiului pentru noua destinaţie au durat un an şi jumătate.
ION ŞTEFĂNIŢĂ, director, Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor: În a doua jumătate a anului 1938 lucrările au fost finalizate şi recepţionate de consiliul de administrare a Societăţii Române de Radiodifuziune.”
Radio Basarabia dispunea de trei studiouri dotate cu aparatură performantă pentru acea vreme.
ANDREI DUMBRĂVEANU, lector, Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM: „Un studio mare pentru orchestre de muzică, fanfare, pentru coruri mari şi un studio mai mic pentru tarafuri, pentru orchestre camerale şi pentru recitaluri de poezie. Studioul mic era pentru ştiri. Primul studio regional de radio din România, dotat cu echipament modern, poate cel mai modern la acea vreme putea să fie doar la Berlin.”
În ziua inaugurării postului a avut loc o transmisiune în direct a liturghiei de la Catedrala Metropolitană din Chişinău.
ION ŞTEFĂNIŢĂ, director, Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor: „ Primele emisiuni, care au durat două ore de la 21 până la 23 cu titlul experimental, a fost în luna iunie 1939.”
ANDREI DUMBRĂVEANU, lector, Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM: „Am văzut grilele de emisie în care erau emisiuni nu numai în limba română, erau pentru etnici de alte naţionalităţi din Basarabia şi dincolo de Nistru pentru că ele duceau un aer curat, proaspăt al umanismului, într-o lume zguduită de teroare bolşevică, de cruzime şi de neadevăr.”
Impunătoare era şi antena aflată în apropierea clădirii radioului.
ION ŞTEFĂNIŢĂ, director, Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor: „Noi suntem exact pe locul unde a fost amplasat Radio Basarabia.Avea şi o antenă de 120 de metri, construcţia era pe 1100 de metri pătraţi, cu adevărat era un studio foarte dotat şi cu capacităţi de a prinde lungimile de undă pe o suprafaţă care îl depăşea pe cel de la Tiraspol, care făcea o contra-propagandă pe ceea ce era transmis la Radio Basarabia.”
ANDREI DUMBRĂVEANU, lector, Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM: „Era expreisa modernizată a unei antene alimentate de un emiţător de 20 de KW, inginerii români au modernizat acel emiţător şi i-au dat o putere de 200 de kwaţi, era ceva neobişnuit în acea perioadă.”
Politica editorială a postului de radio se axa pe cultură şi muzică, spune Andrei Dumbrăveanu, lector la Faculatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul USM.
ANDREI DUMBRĂVEANU, lector, Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM: „Muzica de aici, din Basarabia, era renumită în toată România. Aici, în acest studio de la Chişinău, a debutat Maria Cibotari, care a dus faima cântecului de operă în toată Germania.”
Din păcate Radio Basarabia a funcţionat mai puţin de un an, până în 1940 când a fost aruncat în aer de bolşevici.
ANDREI DUMBRĂVEANU, lector, Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM: „Radio Basarabia a avut un destin care, în linii mari, a reflectat destinul Basarabiei. Radio Tiraspol a ocupat Radio Chişinău, ei au venit pe tancuri, au venit ziariştii audşi de NKVD, i-au scos pe toţi, iar cine a rămas a ajuns la gropile cu var.”
ION ŞTEFĂNIŢĂ, director, Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor: „Este regretabil că a fost printre primele obiective care au fost aruncate în aer de armata sovietică, care era în retragere şi folosind tactica pământului pârjolit, în primul rând au aruncat în aer acest punct strategic Radio Basarabia.”
ANDREI DUMBRĂVEANU, lector, Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM: „Radiodifuziunea în Basarabia porneşte la 1 noimbrie 1928, când în Basarabia erau aparate de recepţie radio, care recepţionau radio de la Bucureşti, radio Societăţii Române de Radiodifuziune, când în Basarabia în 1930-1935 primele aparate de radio au ajuns la toate căminele culturale susţinute de Fundaţia "Carol I".”
Lectorul Andrei Dumbrăveanu spune că pe acest loc atât de încărcat de istorie se va ridica un studio modern de televiziune, pentru practica studenţilor, proiect susţinut de Ambasada SUA în Republica Moldova şi USAID.
Iniţitiva de a înfiinţa un studio de radio, aici, la Chişinău a apărut la mijlocul anilor '30. În 1937, primăria muncipiului Chişinău cedează postului Radio Basarabia fostul Auditoriu Puşkin, un spaţiu socio-cultural binecunoscut în capitala Republicii Moldova. Lucrările de modificare a spaţiului pentru noua destinaţie au durat un an şi jumătate.
ION ŞTEFĂNIŢĂ, director, Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor: În a doua jumătate a anului 1938 lucrările au fost finalizate şi recepţionate de consiliul de administrare a Societăţii Române de Radiodifuziune.”
Radio Basarabia dispunea de trei studiouri dotate cu aparatură performantă pentru acea vreme.
ANDREI DUMBRĂVEANU, lector, Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM: „Un studio mare pentru orchestre de muzică, fanfare, pentru coruri mari şi un studio mai mic pentru tarafuri, pentru orchestre camerale şi pentru recitaluri de poezie. Studioul mic era pentru ştiri. Primul studio regional de radio din România, dotat cu echipament modern, poate cel mai modern la acea vreme putea să fie doar la Berlin.”
În ziua inaugurării postului a avut loc o transmisiune în direct a liturghiei de la Catedrala Metropolitană din Chişinău.
ION ŞTEFĂNIŢĂ, director, Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor: „ Primele emisiuni, care au durat două ore de la 21 până la 23 cu titlul experimental, a fost în luna iunie 1939.”
ANDREI DUMBRĂVEANU, lector, Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM: „Am văzut grilele de emisie în care erau emisiuni nu numai în limba română, erau pentru etnici de alte naţionalităţi din Basarabia şi dincolo de Nistru pentru că ele duceau un aer curat, proaspăt al umanismului, într-o lume zguduită de teroare bolşevică, de cruzime şi de neadevăr.”
Impunătoare era şi antena aflată în apropierea clădirii radioului.
ION ŞTEFĂNIŢĂ, director, Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor: „Noi suntem exact pe locul unde a fost amplasat Radio Basarabia.Avea şi o antenă de 120 de metri, construcţia era pe 1100 de metri pătraţi, cu adevărat era un studio foarte dotat şi cu capacităţi de a prinde lungimile de undă pe o suprafaţă care îl depăşea pe cel de la Tiraspol, care făcea o contra-propagandă pe ceea ce era transmis la Radio Basarabia.”
ANDREI DUMBRĂVEANU, lector, Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM: „Era expreisa modernizată a unei antene alimentate de un emiţător de 20 de KW, inginerii români au modernizat acel emiţător şi i-au dat o putere de 200 de kwaţi, era ceva neobişnuit în acea perioadă.”
Politica editorială a postului de radio se axa pe cultură şi muzică, spune Andrei Dumbrăveanu, lector la Faculatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul USM.
ANDREI DUMBRĂVEANU, lector, Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM: „Muzica de aici, din Basarabia, era renumită în toată România. Aici, în acest studio de la Chişinău, a debutat Maria Cibotari, care a dus faima cântecului de operă în toată Germania.”
Din păcate Radio Basarabia a funcţionat mai puţin de un an, până în 1940 când a fost aruncat în aer de bolşevici.
ANDREI DUMBRĂVEANU, lector, Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM: „Radio Basarabia a avut un destin care, în linii mari, a reflectat destinul Basarabiei. Radio Tiraspol a ocupat Radio Chişinău, ei au venit pe tancuri, au venit ziariştii audşi de NKVD, i-au scos pe toţi, iar cine a rămas a ajuns la gropile cu var.”
ION ŞTEFĂNIŢĂ, director, Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor: „Este regretabil că a fost printre primele obiective care au fost aruncate în aer de armata sovietică, care era în retragere şi folosind tactica pământului pârjolit, în primul rând au aruncat în aer acest punct strategic Radio Basarabia.”
ANDREI DUMBRĂVEANU, lector, Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM: „Radiodifuziunea în Basarabia porneşte la 1 noimbrie 1928, când în Basarabia erau aparate de recepţie radio, care recepţionau radio de la Bucureşti, radio Societăţii Române de Radiodifuziune, când în Basarabia în 1930-1935 primele aparate de radio au ajuns la toate căminele culturale susţinute de Fundaţia "Carol I".”
Lectorul Andrei Dumbrăveanu spune că pe acest loc atât de încărcat de istorie se va ridica un studio modern de televiziune, pentru practica studenţilor, proiect susţinut de Ambasada SUA în Republica Moldova şi USAID.
