Dacă ai idei bune şi puţin ajutor se pot câstiga bani din orice. Un barbat cu iniţiativă din satul Coloniţa a profitat de mai multe proiecte implementate în Republica Moldova de Banca Mondială şi cu sprijinul Uniunii Europene a reuşit să-şi construiască o afacere de succes. Face pahare din carton, borş pentru ciorbe, dar şi popcornul pe care îl savurăm atunci când mergem la cinema.
este originar din satul Coloniţa, municipiul Chişinău, iar prima afacere a început-o în 1986.
„Printre primii coperativişti care s-au pornit am fost şi eu, noi produceam energie pe faianţă, care se puneau prin baie, trandafiri, cerbi, acelea le produceam eu”, a spus Simion Ursu.
Şi-a încercat norocul cu mai multe proiecte - ba cu depozite angro, ba cu magazine, iar în 1998 s-a apucat să facă borş. Şi nu s-a oprit aici.
Simion Ursu a prins ideea că oamenii beau cafea oriunde şi s-a gândit că producerea paharelor din carton îi va face afacerea şi mai prosperă. În 2015 au dat startul producţiei care s-a dovedit una de succes.
„După ce face tăierea desenului de acum ea e gata şi se introduce în aparat si acolo la aparat, unul câte unul merge paharul finit.
musca. Dacă este tot frumos, taiatul este absolut ideal si se introduce în aparat”, a spus Rodica Ursu.
Materia primă este cumpărată din Finlanda, iar echipamentul pentru producerea recipientelor a fost adus din China. O parte din bani sunt investiţii proprii, iar restul a fost acoperit din granturi şi credite în valoare de 800 de mii dolari. Banii au fost oferiţi prin intermediul proiectului Băncii Mondiale privind ameliorarea competitivităţii.
„Acum cea mai mare problemă este pandemia care ne-a afectat foarte mult,pentru că cinematografele staţionează, dacă ele staţionează, stationam şi noi. Acum s-a limitat pentru că oamenii numai merg prin parcuri şi pe la zoopar”, a spus Simion Ursu.
La fabrică se produc peste 20 de tipuri de recipiente. O parte sunt vândute în Republica Moldova, dar cel mai mult se exportă în Ucraina, Lituania, Belarus şi România.
„România este cel mai mare partener, din care se exportă din UE în alte ţări şi cu ajutorul partenerilor se exportă în Germania, în Statele Unite ale Americii”, a spus Simion Ursu.
„În cadrul proiectului au beneficiat de finanţare nerambursabila 220 de agenţi economici, care au beneficiat de granturi în vederea sprijinului lor. Din astea mai mult de 200 de companie 110, 115 şi-au atins obiectivul, au făcut export”, a declarat AUREL CASIAN, director, Unitatea de Implementare a proiectului Băncii Mondiale.
Pe parcursul anilor 2016-2020, peste 200 de antreprenori din Republica Moldova au fost susţinuţi financiar şi logistic de Banca Mondială.
„Printre primii coperativişti care s-au pornit am fost şi eu, noi produceam energie pe faianţă, care se puneau prin baie, trandafiri, cerbi, acelea le produceam eu”, a spus Simion Ursu.
Şi-a încercat norocul cu mai multe proiecte - ba cu depozite angro, ba cu magazine, iar în 1998 s-a apucat să facă borş. Şi nu s-a oprit aici.
Simion Ursu a prins ideea că oamenii beau cafea oriunde şi s-a gândit că producerea paharelor din carton îi va face afacerea şi mai prosperă. În 2015 au dat startul producţiei care s-a dovedit una de succes.
„După ce face tăierea desenului de acum ea e gata şi se introduce în aparat si acolo la aparat, unul câte unul merge paharul finit.
musca. Dacă este tot frumos, taiatul este absolut ideal si se introduce în aparat”, a spus Rodica Ursu.
Materia primă este cumpărată din Finlanda, iar echipamentul pentru producerea recipientelor a fost adus din China. O parte din bani sunt investiţii proprii, iar restul a fost acoperit din granturi şi credite în valoare de 800 de mii dolari. Banii au fost oferiţi prin intermediul proiectului Băncii Mondiale privind ameliorarea competitivităţii.
„Acum cea mai mare problemă este pandemia care ne-a afectat foarte mult,pentru că cinematografele staţionează, dacă ele staţionează, stationam şi noi. Acum s-a limitat pentru că oamenii numai merg prin parcuri şi pe la zoopar”, a spus Simion Ursu.
La fabrică se produc peste 20 de tipuri de recipiente. O parte sunt vândute în Republica Moldova, dar cel mai mult se exportă în Ucraina, Lituania, Belarus şi România.
„România este cel mai mare partener, din care se exportă din UE în alte ţări şi cu ajutorul partenerilor se exportă în Germania, în Statele Unite ale Americii”, a spus Simion Ursu.
„În cadrul proiectului au beneficiat de finanţare nerambursabila 220 de agenţi economici, care au beneficiat de granturi în vederea sprijinului lor. Din astea mai mult de 200 de companie 110, 115 şi-au atins obiectivul, au făcut export”, a declarat AUREL CASIAN, director, Unitatea de Implementare a proiectului Băncii Mondiale.
Pe parcursul anilor 2016-2020, peste 200 de antreprenori din Republica Moldova au fost susţinuţi financiar şi logistic de Banca Mondială.