Locuitorii Republicii Moldova respiră un aer din ce în ce mai poluat. Emisiile de gaze cu efect de seră, provenind din sectorul energetic, au crescut cu 53%, din 2000 până în 2020. Un studiu elaborat de experţii PNUD MOLDOVA arată că poluarea masivă, cea mai mare din Europa Centrală şi de Est, duce la schimbări climatice şi afecteză sănătatea populaţiei. Deşi autorităţile recunosc că situaţia e gravă, soluţiile sunt puţine şi implementarea lor durează.
De la an la an, efectele emisiilor de gaze cu efect seră se simt tot mai mult în Republica Moldova. Pierderile anuale provocate de schimbările climatice se ridică la 2,13% din PIB, ceea ce este foarte mult pentru un stat cu o economie fragilă.
VITALIE CONDRAŢCHI, consultant comunicare, PNUD MOLDOVA: "Republica Moldova este una dintre cele mai vulnerabile ţări la schimbările climatice, atât în sectorul agricol, energetic cât şi cel al sănătăţii. Principalul emiţător de gaze este sectorul energetic care este responsabil de 67 la sută din emisii, sectorul energetic cât şi consumul acestuia în sectorul casnic în special, fondul de locuinţe sovietic neizolat termic şi este extrem de energofag."
Autorităţile Europene sunt gata să investească tot mai mult pentru un mediu curat şi în Republica Moldova. De exemplu, proiectul EU4Climate, care se desfăşoară în perioada 2019-2022, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de PNUD, a pus accentul pe evaluarea situaţiei şi a ajutat autorităţile în elaborarea strategiilor naţionale pentru reducea emisiilor de gaze. Proiectul, cu un buget de aproape 9 milioane euro, va fi prelungit cu încă un an. Autorităţile spun că situaţia se îmbunătăţeşte dar e nevoie de timp. Pentru reducerea poluării autorităţile plănuiesc plantarea unor păduri noi, izolarea termică a clădirilor dar şi accelerarea adoptării proiectului de lege care va permite monitorizarea gazelor cu efect de seră emise de vehiculele rutiere.
IULIANA CANTARAGIU, ministrul Mediului: "Să descurajăm un comportament neprietenos mediului şi respectiv să încurajăm proprietarii de automobilele fie să-şi schimbe automobilele pe cele cu emisie mai redusă sau să le întreţină să aibă emisii mai reduse."
Până în anul 2030, Republica Moldova s-a angajat să reducă emisiile de gaze nocive cu 70%, faţă de anul 1990 când poluarea atinsese cote maxime. În acest fel, ţara îşi va aduce contribuţia la realizarea Acordului de la Paris, prin care se doreşte ca temperatura medie globală să nu fie mai mare cu 2 grade Celsius faţă de perioada preindustrială.
VITALIE CONDRAŢCHI, consultant comunicare, PNUD MOLDOVA: "Republica Moldova este una dintre cele mai vulnerabile ţări la schimbările climatice, atât în sectorul agricol, energetic cât şi cel al sănătăţii. Principalul emiţător de gaze este sectorul energetic care este responsabil de 67 la sută din emisii, sectorul energetic cât şi consumul acestuia în sectorul casnic în special, fondul de locuinţe sovietic neizolat termic şi este extrem de energofag."
Autorităţile Europene sunt gata să investească tot mai mult pentru un mediu curat şi în Republica Moldova. De exemplu, proiectul EU4Climate, care se desfăşoară în perioada 2019-2022, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de PNUD, a pus accentul pe evaluarea situaţiei şi a ajutat autorităţile în elaborarea strategiilor naţionale pentru reducea emisiilor de gaze. Proiectul, cu un buget de aproape 9 milioane euro, va fi prelungit cu încă un an. Autorităţile spun că situaţia se îmbunătăţeşte dar e nevoie de timp. Pentru reducerea poluării autorităţile plănuiesc plantarea unor păduri noi, izolarea termică a clădirilor dar şi accelerarea adoptării proiectului de lege care va permite monitorizarea gazelor cu efect de seră emise de vehiculele rutiere.
IULIANA CANTARAGIU, ministrul Mediului: "Să descurajăm un comportament neprietenos mediului şi respectiv să încurajăm proprietarii de automobilele fie să-şi schimbe automobilele pe cele cu emisie mai redusă sau să le întreţină să aibă emisii mai reduse."
Până în anul 2030, Republica Moldova s-a angajat să reducă emisiile de gaze nocive cu 70%, faţă de anul 1990 când poluarea atinsese cote maxime. În acest fel, ţara îşi va aduce contribuţia la realizarea Acordului de la Paris, prin care se doreşte ca temperatura medie globală să nu fie mai mare cu 2 grade Celsius faţă de perioada preindustrială.
