Este un eveniment celebrat atât de Biserica Ortodoxă, cât şi de cea Romano-Catolică. Conform tradiţiilor, în ziua de Sfânta Maria Mică se fac pelerinaje la mănăstiri şi se duc la biserică fructe, pâine şi lumânări, pentru a fi sfinţite, scrie Moldpres.

Fecioara Maria s-a născut în familia drepţilor, Ioachim şi Ana. Părinţii ei, deşi înaintaţi în vârstă, s-au rugat cu tărie pentru a avea un copil. Sfânta Maria era de neam ales, tatăl, Ioachim, fiind din seminţia lui David, iar mama, Ana, din neamul preoţesc al lui Aaron. Naşterea Maicii Domnului este considerată de Părinţii Bisericii drept momentul istoric în care a început mântuirea neamului omenesc din robia păcatului strămoşesc. Prin puritatea vieţii ei, dedicată în întregime lui Dumnezeu, Sfânta Fecioară s-a făcut vrednică de a fi cea din care să Se nască Fiul lui Dumnezeu.

De Naşterea Maicii Domnului, bărbaţii nu meşteresc şi nu fac treabă în gospodărie, iar femeile nu cos şi nu spală rufe. Se spune că rugăciunile adresate Maicii Domnului în această sfântă zi de sărbătoare de către cele care îşi doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând.

În credinţa populară, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vară şi toamnă, momentul în care se dă startul lucrărilor agricole de toamnă şi momentul în care noul anotimp începe să îşi intre în drepturi. 21 septembrie este ziua în care unele păsări, precum rândunelele, îşi pregătesc călătoria spre ţările calde, iar gâzele şi reptilele se retrag în pământ. 

Naşterea Maicii Domnului, Intrarea Maicii Domnului în biserică, Buna Vestire şi Adormirea Maicii Domnului sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoare de Dumnezeu.

Potrivit datelor statistice, în R. Moldova sunt peste 120 mii de femei care poartă numele Maria şi-şi sărbătoresc astăzi onomastica.