Sistemul de drept naţional eşuează în sarcina pe care o are de a identifica infracţiunile de trafic de persoane, de a investiga şi a trage la răspundere persoanele responsabile de comiterea acestor acţiuni ilegale. Modul în care sunt investigate şi gestionate aceste cazuri nu respectă deloc principiul unei justiţiii restaurative pentru copii. Minorii care sunt părţi vătămate în cauze penale de trafic de copii ajung în penitenciar pentru acţiuni de exploatare sexuală a altor minori. Constatările aparţin Centrului internaţional „La Strada” şi vin în contextul Zilei mondiale împotriva traficului de persoane, care este marcată anual pe 30 iulie, potrivit IPN.
Experţii centrului menţionează că, tocmai pentru că minorii au fost şi ei traficaţi o perioadă îndelungată, au ajuns să normalizeze prestarea serviciilor sexuale şi implică, la rândul lor, alţi copii în lanţul exploatării sau o fac la solicitarea traficantului lor. Doar în ultimii doi ani, Republica Moldova a recunoscut cel puţin cinci minore în calitate de bănuite în cauze de trafic de copiii, câteva dintre ele fiind în prezent în arest. Şi deşi, de nenumărate ori, „La Strada” a solicitat organelor competente date despre numărul de cauze penale de trafic de copii în care persoana bănuită sau învinuită este minoră, niciodată nu a primit un răspuns, invocându-se mereu faptul că asemenea statistici nu există.
Experţii mai menţionează că, nicio victimă minoră a traficului asistată de „La Strada” în ultimii cinci ani nu a beneficiat de un program social de reabilitare şi reintegrare socială, aşa încât să poată depăşi trauma, să-şi dezvolte nişte abilităţi de rezilienţă şi să revină la o viaţă normală. Toţi aceşti minori, fără excepţii, au revenit în stradă, continuând să presteze servicii sexuale pentru a-şi câştiga existenţa, marea majoritatea fiind la scurt timp învinuiţi pentru infracţiuni în care au figurat ca victime de la vârste fragede. Pentru că, oricât de vocale ar fi declaraţiile autorităţilor în faţa partenerilor externi, în Republica Moldova programe de reabilitare socială pentru minorii-victime ale traficului de fiinţe umane nu există.
„Am revenit la nivelul anilor 2000. Eforturile anti-trafic se clădesc astăzi pe cazurile închise pe seama minorilor pe care nu i-am putut sau nu am vrut să-i salvăm şi să-i reintegrăm în societate când încă era posibil. Din contra, aceşti minori au fost purtaţi prin sistem, i-am chemat de câte ori a fost nevoie în faţa organului de urmărire penală, pentru a depune mărturii în calitate de martori sau victime ale infracţiunilor, până în momentul în care a devenit uşor şi comod să-i învinuim pentru aceleaşi infracţiuni”, a declarat Ana Revenco, directoare executivă a CI „La Strada” Moldova, citată într-un comunicat de presă.
În comunicat se mai spune că practica defectuoasă de pedepsire a victimelor traficului pentru infracţiuni săvârşite în legătură cu situaţia lor de expoatare este o încălcare gravă a dreptului lor legal garantat de standardele internaţionale şi de legislaţia naţională. Este vorba despre sfidarea „principiului de nesancţionare” transpus în prevederile internaţionale de referinţă din domeniul drepturilor omului.
Experţii mai menţionează că, nicio victimă minoră a traficului asistată de „La Strada” în ultimii cinci ani nu a beneficiat de un program social de reabilitare şi reintegrare socială, aşa încât să poată depăşi trauma, să-şi dezvolte nişte abilităţi de rezilienţă şi să revină la o viaţă normală. Toţi aceşti minori, fără excepţii, au revenit în stradă, continuând să presteze servicii sexuale pentru a-şi câştiga existenţa, marea majoritatea fiind la scurt timp învinuiţi pentru infracţiuni în care au figurat ca victime de la vârste fragede. Pentru că, oricât de vocale ar fi declaraţiile autorităţilor în faţa partenerilor externi, în Republica Moldova programe de reabilitare socială pentru minorii-victime ale traficului de fiinţe umane nu există.
„Am revenit la nivelul anilor 2000. Eforturile anti-trafic se clădesc astăzi pe cazurile închise pe seama minorilor pe care nu i-am putut sau nu am vrut să-i salvăm şi să-i reintegrăm în societate când încă era posibil. Din contra, aceşti minori au fost purtaţi prin sistem, i-am chemat de câte ori a fost nevoie în faţa organului de urmărire penală, pentru a depune mărturii în calitate de martori sau victime ale infracţiunilor, până în momentul în care a devenit uşor şi comod să-i învinuim pentru aceleaşi infracţiuni”, a declarat Ana Revenco, directoare executivă a CI „La Strada” Moldova, citată într-un comunicat de presă.
În comunicat se mai spune că practica defectuoasă de pedepsire a victimelor traficului pentru infracţiuni săvârşite în legătură cu situaţia lor de expoatare este o încălcare gravă a dreptului lor legal garantat de standardele internaţionale şi de legislaţia naţională. Este vorba despre sfidarea „principiului de nesancţionare” transpus în prevederile internaţionale de referinţă din domeniul drepturilor omului.
