Sunt constatări făcute în cadrul lansării unui proiect ce presupune pilotarea Standardelor Şcolii Sigure Online în şase şcoli din ţară. Proiectul este lansat de către Centrul internaţional „La Strada”, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Şi Cercetării şi cu suportul financiar al Consiliului Europei.

Într-o conferinţă de presă la IPN, Elena Botezatu, directoarea executivă a Centrului „La Strada”, a declarat că datele unei cercetări efectuate în martie denotă că fiecare al cincilea copil a trecut printr-o experienţă neplăcută în mediul virtual. Cele mai frecvente situaţii neplăcute sunt accesarea de conţinuturi sexuale în mod involuntar, dar şi propunerile indecente de la persoane necunoscute sau chiar discuţii cu tentă sexuală.

Toate aceste experienţe indică asupra faptului cât de vulnerabili sunt copiii atunci când trec prin diferite experienţe de abuz, îndeosebi abuz sexual. Şi reacţiile de răspuns ale copiilor sunt diferite. De multe ori copiii aleg să nu vorbească despre experienţele prin care au trecut, iar acest lucru denotă că nu există un mediu de încredere pentru copii, aceştia temându-se că vor fi blamaţi.

Şeful Oficiului Consiliului Europei în Republica Moldova, William Massolin, a declarat că, în ultimii trei ani, numărul raportărilor de abuz sexual asupra copiilor a crescut la aproape 17 milioane – în 2019, acestea incluzând circa 70 de milioane de imagini şi video. Potrivit lui, şi cifrele pentru Republica Moldova sunt alarmante. De exemplu, în anul 2020, organele de anchetă au iniţiat aproximativ 40 de cauze penale în privinţa materialelor de abuz sexual asupra copiilor, ceea ce reprezintă cu 44% mai mult în comparaţie cu anul 2019.

„Pandemia COVID-19 a înrăutăţit şi mai mult situaţia. Potrivit celui mai recent raport Europol, abuzul sexual asupra copiilor în Uniunea Europeană a crescut şi a devenit una din principalele ameninţări privind criminalitatea cibernetică ca urmare a măsurilor de lockdown impus în contextul pandemiei ”, a notat William Massolin.

Angela Prisăcaru, consultant principal la Direcţia învăţământ general a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a menţionat că, de-a lungul timpului, au fost desfăşurate numeroase activităţi legate de siguranţa în mediul online. Studiile realizate în ultima perioadă au identificat un şir de vulnerabilităţi care preocupă autorităţile.

„Şi pentru a asigura o abordare comprehensivă şi pentru a indica actorii care sunt responsabili şi care trebuie să intervină, venim cu aceste standarde pentru siguranţa şi securitatea copiilor în mediul online, care vor acoperi acea lipsă a unui act normativ la nivelul instituţiei de învăţământ. Este vorba şi despre abordarea subiectelor ce ţin nu doar de crearea unui mediu sigur în cadrul instituţiei de învăţământ, dar care presupune şi atragerea tuturor membrilor comunităţi pentru a asigura acest obiectiv”, a notat Angela Prisăcaru.

Noile standarde urmează să integreze politicile, practicile şi procedurile din şcoală, astfel încât siguranţa online să devină element transversal al sistemului de educaţie, în concordanţă cu prevederile politicilor internaţionale din domeniul protecţiei drepturilor copiilor şi asumate de şcolile din ţările europene.

Implementarea acestor standarde presupune o schimbare la nivel de conştiinţă, atitudini şi abordări în activităţile cu elevii despre siguranţa online, dar şi în percepţiile comunităţii despre ce înseamnă, de fapt, responsabilitatea legală a instituţiilor de învăţământ de a proteja copiii de orice formă de violenţă şi cum raportăm această obligaţie la tot ce se întâmplă în mediul virtual.

După încheierea proiectului pilot de implementare a Standardelor Şcolii Sigure Online în cele şase şcoli, acestea vor fi extinse în toate instituţiile de învăţământ.