Totodată, documentul atestă că numărul europenilor aflaţi sub supravegherea serviciilor de probaţiune, fiind supuşi sancţiunilor şi măsurilor comunitare (SMC): monitorizării electronice, serviciului în folosul comunităţii, arestului la domiciliu, tratamentelor, precum şi numărul persoanelor care se află în semi-libertate sau eliberate condiţionat este în creştere, în timp ce numărul persoanelor deţinute în penitenciare scade.

Acesta este rezultatul solicitării constante a Consiliul Europei către statele membre de a utiliza sancţiuni alternative cât mai des posibil, deoarece acestea pot contribui efectiv la integrarea infractorilor în societate, pot îmbunătăţi funcţionarea închisorilor şi pot preveni suprapopularea lor.

În 2017, Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei şi-a actualizat recomandarea din 1992 privind normele europene de sancţiuni şi măsuri comunitare, care sfătuieşte statele să asigure utilizarea lor într-un mod proporţional şi echitabil, ţinând cont de infracţiunile şi de profilul suspectului sau infractorului. Scopul este de a încuraja statele să utilizeze SMC ca alternativă închisorii şi nu ca sancţiuni suplimentare, ceea ce se poate întâmpla dacă statele ar începe să le folosească pentru persoanele care nu ar fi, în mod normal, plasate în detenţie. Numărul mare de factori de probă observat sugerează că această "extindere" a sistemului de justiţie penală are deja loc în unele ţări.

Studiul arată că măsurile non-privative de libertate au continuat să fie puţin utilizate ca alternativă la detenţia preventivă: procentul mediu al persoanelor plasate sub supravegherea unui serviciu de probaţiune înaintea procesului a fost de 3,3 la sută.