Dovleceii, varza nouă şi ridichea roşie sunt produsele cu cel mai mare nivel de nitraţi expuse în comercializare în R. Moldova şi care prezintă pericol pentru sănătate, conform unei expertize efectuate în această vară în laboratoarele Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică (ANSP).
Expertiza a fost realizată în perioada iunie-iulie curent în cadrul laboratoarelor ANSP, la iniţiativa centrelor de asistenţă a consumatorilor, cu suportul Fundaţiei Est–Europene, din resursele acordate de Suedia. Analizele au arătat că „o multitudine de produse agricole din magazinele din R. Moldova sunt pline de nitraţi, peste o treime din acestea depăşind normele”, relatează Moldpres.
Expertizei au fost supuse 87 de probe de legume (varză nouă, dovlecei, cartofi noi, roşii, ceapă, castraveţi, ridiche, sfeclă, ardei), verdeţuri (pătrunjel, mărar, ceapă verde, salată) şi fructe (căpşune, pepene galben) din opt reţele de supermarketuri din municipiile Chişinău şi Cahul. Analiza nu a cuprins produsele comercializate în pieţele agricole.
„Din totalul de probe analizate, în 32 concentraţia de nitraţi depăşeşte limitele maxime admisibile. În toate probele de pepene galben şi ridiche, 11 probe de dovlecei (92%), şase probe de cartofi noi (55%), patru probe de varză nouă (40%) şi în 1/4 din probele de ceapă, ceapă verde şi sfeclă roşie s-au depistat neconformităţi. La polul opus, cu o valoare admisibilă a nitraţilor şi în corespundere cu normele naţionale sunt roşiile, castraveţii, pătrunjelul, ardeii dulce, salata, mărarul şi căpşunile”, arată datele expertizei.
Potrivit analizei, cel mai mare conţinut de nitraţi a fost depistat în dovlecei, unde cantitatea nitraţilor poate ajunge şi la 2 155 mg per kg, depăşind concentraţia maximă admisibilă cu 439%. De asemenea, în varza nouă, cantitatea cea mai ridicată de nitraţi constituie 2 713 mg/kg, depăşind norma cu 352%.
În acelaşi timp, în ridichea roşie, cantitatea cea mai ridicată de nitraţi constituie 2 890 mg/kg, adică cu 141% peste limita acceptată, iar în sfecla roşie cantitatea nitraţilor depăşeşte limita maximă admisibilă până la 53% (2 143 mg/kg). O cantitate mare de nitraţi a fost depistată şi în ceapa verde – 829 mg/kg, ce reprezintă o depăşire de 38%, în cartofii noi - 427 mg/kg, o depăşire de 114%, în pepenele galben – 171 mg/kg, cu limita depăşită în proporţie de 90%, în ceapă - 144 mg/kg, depăşirea fiind de 80%.
Nitraţii sunt săruri ale acidului azotic, necesare plantelor pentru dezvoltare. În cazul utilizării în cantităţi sporite a îngrăşămintelor minerale, precum şi celor organice bogate în azot, plantele iau din sol mai mulţi nitraţi, decât este necesar. Ulterior, nitraţii ajung în organismul nostru şi pot deveni nocivi, cauzând diferite boli, dacă sunt consumate în cantităţi mai mari.
Reducerea nivelului de nitraţi poate fi obţinută prin spălarea legumelor şi a fructelor (reducerea nitraţilor cu 10%); curăţarea mecanică (reducere cu 15 - 20%); decojirea şi tocarea legumelor (reducere cu 50%); menţinerea legumelor frunzoase, salatei în apă rece timp de 1-1,5 ore până la utilizare (reducere cu 20 - 30%); înmuierea şi conservarea (reducere cu 10 – 59%). Totodată, nivelul nitraţilor se reduce la conservarea legumelor prin murare, marinare, sărare şi aplicarea tratamentului termic - fierbere, aburire, prăjire sau coacere.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, limita admisibilă a nitraţilor pe zi este de 3,7 mg (5 mg în perioada de primăvară) la 1 kg al masei corporale.
