În fiecare an, la 29 septembrie, este marcată Ziua Mondială a Inimii, scopul căreia este sporirea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la riscurile pentru bolile cardiovasculare, inclusiv cele de inimă şi accidentul vascular cerebral.
Evenimentul a fost lansat la iniţiativa Federaţiei Mondiale a Inimii (FMI), fiind cea mai mare platformă specializată pe protecţia sănătăţii inimii din lume. În acest an, genericul acestei zile este „Foloseşte-ţi inima pentru conectare”, îndemnând fiecare membru al societăţii să îşi folosească cunoştinţele, compasiunea şi influenţa pentru a-şi asigura o viaţă sănătoasă pentru inimă.
Bolile cardiovasculare (BCV) provoacă 18,6 milioane de decese în fiecare an. Acestea pot apărea din mai multe cauze, cum ar consumul de tutun şi alcool, diabetul, hipertensiunea arterială şi obezitatea, până la poluarea aerului sau amiloidoza cardiacă.
La nivel mondial, în jur de 520 de milioane de persoane suferă de boli cardiovasculare şi au fost afectate în mod disproporţional de COVID-19 în ultimul an. Aceştia au fost expuşi unui risc mai mare de a dezvolta forme grave ale bolii, iar din cauza unei vulnerabilităţi sporite au fost nevoiţi să se izoleze. Drept urmare, aceste persoane au suportat un şir de consecinţe:
* Lipsa vizitelor regulate la medic;
* Absenţa contactului cu familia şi prietenii;
* Reducerea practicării exerciţiilor fizice.
În Republica Moldova, bolile cardiovasculare se situează pe primul loc în clasamentul cauzelor de deces. Pe parcursul anului 2020, în ţara noastră din cauza afecţiunilor aparatului cardiovascular au decedat 22 872 de persoane, comparativ cu 21 512 decese, în 2019.
În structura deceselor cauzate de bolile aparatului circulator predomină cardiopatia ischemică (12566 persoane), bolile cerebro-vasculare (5006 persoane), infarctul miocardic acut (1748 persoane), cardiopatia hipertensivă (2615 persoane).
În acest an, obiectivul global al Zilei Mondiale a Inimii este valorificarea puterii telemedicinii pentru a îmbunătăţi conştientizarea, prevenirea şi gestionarea BCV. Cei trei piloni în acest proces sunt:
- Investiţiile – crearea condiţiilor pentru utilizarea eficientă a instrumentelor digitale pentru a îmbunătăţi prevenirea, diagnosticul şi metodele de tratament a inimii pentru fiecare – de la copii la persoanele în etate.
- Prevenirea – îngrijirea inimii prin adoptarea unui stil alimentar sănătos cu consum redus de zahăr, renunţarea la fumat şi practicarea exerciţiilor fizice. Totodată, în cazul unei boli cronice (insuficienţă cardiacă, diabet, hipertensiune arterială, obezitate) este important să se opteze pentru vizite regulate la medic, iar în cazul infecţiei COVID-19 să se solicite asistenţa medicală urgentă.
- Comunitatea – utilizarea tehnologiilor moderne pentru conexiunea cu membrii familiei, în special pe timp de pandemie.
Pentru a îmbunătăţi sănătatea inimii şi a preveni îmbolnăvirea, este important să cunoaştem factorii de risc ai acestora:
– Dieta bogată în grăsimi saturate, grăsimi trans, colesterol, zahăr şi sare;
– Activitate fizică insuficientă;
– Consumul de alcool;
– Consumul de tutun în orice formă sporeşte considerabil riscul bolilor de inimă şi al infarctului miocardic.
Astfel, pentru a evita boala este important să prevenim influenţa acestor factori, să adoptăm un stil alimentar şi de viaţă sănătos, să menţinem tensiunea arterială, colesterolul şi nivelul zahărului din sânge în limitele normei şi să reducem riscul bolilor de inimă şi a atacului de cord.
