Persoanele cu deficienţe de auz deţin talente deosebite, multe dintre ele însă nedescoperite. 27 de tineri cu asemenea nevoi speciale au participat astăzi la o expoziţie inedită unde şi-au expus lucrările şi au dat peste cap unele stereotipuri din societate.
Una dintre creatoare este Tatiana Spancec. Tânăra a absolvit Colegiul Tehnologic din Chişinău şi era unica studentă din clasa ei cu deficienţă de auz.
"Cel mai mult îmi place jacheta cu aceşti pantaloni. Eu aşa i-am creat pentru că îmi place modelul de pantaloni evazaţi. Este o tendinţă retro pe care sper eu să o readuc la viaţă", spune Tatiana Spanceac.
Simion a demonstrat că poate repara maşini chiar dacă nu aude. Face acest lucru de trei ani şi se mândreşte cu clienţi fideli. Cei drept, i-a fost greu de la început să-şi găsească un loc de muncă: "Oamenii vin şi se întreabă cum un surd poate să repare maşini? Da, poate. Dar ei nu credeau că pot să lase maşina pe mâna mea. Directorul i-a convins pe clienţi că eu într-adevăr pot".
La expoziţia „Deaf Skills Moldova” au venit tineri care au demonstrat că pot obţine mai multe chiar şi in lipsa auzului. Bucătar, apicultor, coafor, cosmetolog sau sculptor, oricare dintre aceste meserii, ei o pot profesa. Au nevoie însă de ajutor din partea semenilor. De mare ajutor sunt interpeţii de limbaj mimico-gestual. Însă aceştia sunt doar 17 în toată Republica Moldova. Nimeni nu vrea să facă o astfel meserie, întrucât e prost plătită.
"Nu ştiu de ce, dar traducătorii de limibi străine precum franceza sau engleza sunt mai plătiţi decât traducătorii acestui limbaj, dar el este mult mai complicat să memorizezi 40 de mii de semne", spune Svetlana Gudumac, interpret limbaj mimico-gestual.
"Cel mai mult noi trebuie să apelăm la traducători din domeniu ca să ne ajute să discutăm cu persoana cu dizabilităţi şi să-i facem un plan individual de angajare şi să putem să-i oferim oportunităţile pe piaţa muncii", spune Raisa Dogaru, director al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Pentru că majoritatea persoanelor cu nevoi speciale bat pe la multe uşi până a-şi găsi un loc de muncă, statul îşi propune să motiveze cu bani angajatorii. Acest lucru va fi posibil din 2019, când va intra în vigoare o nouă lege cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurarea de şomaj.
Legea spune că întreprinderile care au mai mult de 20 de salariati sunt obligate să aibă 5% din personal persoane cu dizabilităţi. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, numai 20% dintre persoanele cu nevoi speciale sunt încadrate în câmpul muncii.
"Cel mai mult îmi place jacheta cu aceşti pantaloni. Eu aşa i-am creat pentru că îmi place modelul de pantaloni evazaţi. Este o tendinţă retro pe care sper eu să o readuc la viaţă", spune Tatiana Spanceac.
Simion a demonstrat că poate repara maşini chiar dacă nu aude. Face acest lucru de trei ani şi se mândreşte cu clienţi fideli. Cei drept, i-a fost greu de la început să-şi găsească un loc de muncă: "Oamenii vin şi se întreabă cum un surd poate să repare maşini? Da, poate. Dar ei nu credeau că pot să lase maşina pe mâna mea. Directorul i-a convins pe clienţi că eu într-adevăr pot".
La expoziţia „Deaf Skills Moldova” au venit tineri care au demonstrat că pot obţine mai multe chiar şi in lipsa auzului. Bucătar, apicultor, coafor, cosmetolog sau sculptor, oricare dintre aceste meserii, ei o pot profesa. Au nevoie însă de ajutor din partea semenilor. De mare ajutor sunt interpeţii de limbaj mimico-gestual. Însă aceştia sunt doar 17 în toată Republica Moldova. Nimeni nu vrea să facă o astfel meserie, întrucât e prost plătită.
"Nu ştiu de ce, dar traducătorii de limibi străine precum franceza sau engleza sunt mai plătiţi decât traducătorii acestui limbaj, dar el este mult mai complicat să memorizezi 40 de mii de semne", spune Svetlana Gudumac, interpret limbaj mimico-gestual.
"Cel mai mult noi trebuie să apelăm la traducători din domeniu ca să ne ajute să discutăm cu persoana cu dizabilităţi şi să-i facem un plan individual de angajare şi să putem să-i oferim oportunităţile pe piaţa muncii", spune Raisa Dogaru, director al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Pentru că majoritatea persoanelor cu nevoi speciale bat pe la multe uşi până a-şi găsi un loc de muncă, statul îşi propune să motiveze cu bani angajatorii. Acest lucru va fi posibil din 2019, când va intra în vigoare o nouă lege cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurarea de şomaj.
Legea spune că întreprinderile care au mai mult de 20 de salariati sunt obligate să aibă 5% din personal persoane cu dizabilităţi. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, numai 20% dintre persoanele cu nevoi speciale sunt încadrate în câmpul muncii.
