Acum 100 de ani, în Basarabia a luat fiinţă primul organ legislativ – Sfatul Ţării. Erau puse bazele primei structurii politice, care avea să dea avânt reîntregirii neamului românesc, la 1 decembrie 1918.
În dimineaţa zilei de 21 noiembrie 1917, curtea fostului gimnaziu de băieţi numărul 3 din Chişinău era arhiplină. Cei 150 de viitori deputaţi ai Sfatului Ţării se adunaseră pentru a pune bazele primului Parlament al Basarabiei. Erau printre ei militari, ţărani şi reprezentanţi ai tuturor păturilor sociale. Era ziua în care Basarabia intra într-o nouă eră - a autodeterminării şi a democraţiei.
După tedeumul religios, Episcopul Cetăţii Albe, Gavriil, a ieşit în faţa mulţimii şi a spus: "Vă felicit cu dobândirea autonomiei. Dumnezeu să vă ajute! Trăiască Sfatul Ţării întru mulţi ani!"
În decursul existenţei sale, Sfatul Ţării s-a întrunit în două sesiuni (cu 83 de şedinţe plenare şi două şedinţe particulare). Decizia istorică a Sfatului Ţării a fost cea de la 27 martie 1918 privind Unirea Basarabiei cu Patria-mamă. E un act care a pus capăt unei mari nedreptăţi istorice impuse în 1812, când Basarabia a fost cotropită de Rusia ţaristă.
După tedeumul religios, Episcopul Cetăţii Albe, Gavriil, a ieşit în faţa mulţimii şi a spus: "Vă felicit cu dobândirea autonomiei. Dumnezeu să vă ajute! Trăiască Sfatul Ţării întru mulţi ani!"
În decursul existenţei sale, Sfatul Ţării s-a întrunit în două sesiuni (cu 83 de şedinţe plenare şi două şedinţe particulare). Decizia istorică a Sfatului Ţării a fost cea de la 27 martie 1918 privind Unirea Basarabiei cu Patria-mamă. E un act care a pus capăt unei mari nedreptăţi istorice impuse în 1812, când Basarabia a fost cotropită de Rusia ţaristă.
