După mai bine de un secol de ocupaţie în care s-a dus o intensă politică de rusificare a populaţiei Basarabiei, elitele locale au găsit acel germene de unitate şi mândrie naţională care a putut duce la renaşterea spiritului românesc pe acest teritoriu.
Intelectualii din acea vreme au decis convocarea unui organ legislativ suprem, care ar fi trebuit să declare autonomia fostei gubernii. Soluţia găsită de ei a corespuns întocmai tradiţiilor vremii.
În faţa celor care se ocupau de organizarea Sfatului Ţării a stat dilema cum să fie desemnaţi deputaţii în acest organ legislativ, astfel încât să fie reprezentate toate păturile sociale şi să fie respectate tradiţiile unui stat democratic, aşa cum se va declara Basarabia în luna decembrie.
Trebuie să se ţină cont că Basarabia era spatele frontului Antantei, front pe care luptau încă mulţi militari ruşi.
Democraţia basarabeană era una firavă la sfârşitul anului 1917, deoarece Basarabia a fost o gubernie a unui regim totalitar, care abia în 1905 a făcut prima tentativă de convocare a unui organ legislativ, Duma, care în scurt timp a fost dizolvată. Elitele basarabene au reuşit în 1917 să dea dovadă de un exerciţiu democratic în măsura realităţilor timpului.
Astfel au fost aleşi 44 de deputaţi din rândurile soldaţilor, 36 de deputaţi din partea ţăranilor, 58 fiind aleşi de comisiile comunale şi ale ţinuturilor şi de asociaţiile profesionale. Din totalul de 156 de deputaţi, 105 erau români, 15 ucrainieni, 14 evrei, 7 ruşi, 2 germani, 2 bulgari, 8 găgăuzi, 1 polonez, 1 armean şi 1 grec.
În faţa celor care se ocupau de organizarea Sfatului Ţării a stat dilema cum să fie desemnaţi deputaţii în acest organ legislativ, astfel încât să fie reprezentate toate păturile sociale şi să fie respectate tradiţiile unui stat democratic, aşa cum se va declara Basarabia în luna decembrie.
Trebuie să se ţină cont că Basarabia era spatele frontului Antantei, front pe care luptau încă mulţi militari ruşi.
Democraţia basarabeană era una firavă la sfârşitul anului 1917, deoarece Basarabia a fost o gubernie a unui regim totalitar, care abia în 1905 a făcut prima tentativă de convocare a unui organ legislativ, Duma, care în scurt timp a fost dizolvată. Elitele basarabene au reuşit în 1917 să dea dovadă de un exerciţiu democratic în măsura realităţilor timpului.
Astfel au fost aleşi 44 de deputaţi din rândurile soldaţilor, 36 de deputaţi din partea ţăranilor, 58 fiind aleşi de comisiile comunale şi ale ţinuturilor şi de asociaţiile profesionale. Din totalul de 156 de deputaţi, 105 erau români, 15 ucrainieni, 14 evrei, 7 ruşi, 2 germani, 2 bulgari, 8 găgăuzi, 1 polonez, 1 armean şi 1 grec.
