Revoluţia rusă din februarie 1917 şi renaşterea naţională în Basarabia
Sursa foto:Historia Vizualizari:

Revoluţia rusă din februarie 1917 şi renaşterea naţională în Basarabia

Seria de evenimente de la sfârşitul anului 1916 - începutul lui 1917 a dus la căderea ţarismului în Rusia la 27 februarie 1917. Ulterior, în tot Imperiul Rus începe dezmembrarea şi lupta pentru putere care duce, la finele anului 1917, la preluarea acesteia de către bolşevici şi instaurarea regimului comunist.

Situaţia Basarabiei era destul de complicată. În primul rând, acest teritoriu era în spatele frontului, iar armatele ruse erau aliate cu cele române în cadrul Antantei. Odată cu abolirea ţarismului, o parte a militarilor a dezertat şi a trecut pe aceste pământuri prădând şi violând. Documentele vremii arată că Basarabia se scufunda în anarhie.

Doctorul în istorie Gheorghe Negru consideră că apariţia Sfatului Ţării a fost o necesitate vitală pentru acest teritoriu, atât din perspectiva unei organizări a vieţii de zi cu zi, cât şi pentru renaşterea naţională.

„Înfiinţarea Sfatului Ţării a fost o decizie epocală pentru teritoriul Basarabiei, atât din perspectiva organizării interne, cât şi a deciziilor ulterioare care au dus la Unirea din 1918”, susţine doctorul în istorie Gheorghe Negru.

Potrivit profesorului Gheorghe Negru, procesul de formare a Sfatului Ţării a trecut prin trei etape, din iarna anului 2017 până în luna noiembrie a aceluiaşi an. Prima perioadă a fost marcată de apariţia Partidului Naţional Moldovenesc, formaţiune politică ce ia naştere la sfârşitul lunii martie 1917.
Mişcarea naţională pentru autodeterminarea Basarabiei se amplifica în vara anului 1917, după ce Parlamentul Ucrainei autonome (Rada Centrală) întreprinde tentativa de a încorpora Basarabia în hotarele sale.

Începând din vară, un rol de primă importanţă în cadrul mişcării naţionale încep să-l joace militarii moldoveni înrolaţi în armata rusă. Comitetele soldaţilor şi ofiţerilor moldoveni, formate la Chişinău, Odesa, Bălţi, Tighina, Bolgrad, Nikolaev, Sevastopol, Ekaterinoslav, Novo-Gheorghievsk, Iaşi, Bârlad, Roman şi alte localităţi, activau în strânsă legătură cu Comitetul Central al Partidului Naţional Moldovenesc din Chişinău şi susţineau întru totul programul acestuia. Reprezentaţii comitetelor soldaţilor şi ofiţerilor moldoveni hotărăsc să treacă la acţiuni concrete în vederea proclamării autonomiei Basarabiei. În acest scop, la 23 iulie 1917, la Chişinău este înfiinţat Comitetul Militar Central Executiv Moldovenesc, compus din reprezentanţii tuturor organizaţiilor militare moldoveneşti.

Doctorul în istorie Octavian Ţîcu remarcă rolul clasei politice pan-româneşti din Basarabia, formată după revoluţia rusă din 1905 şi amplificată de revoluţia din 1917.

„Trebuie să admirăm şi să ne uimim de calitatea clasei politice basarabene de la acea vreme, care a înţeles complexitatea problemei interne, dar mai ales externe şi acţiunile întreprinse în vederea salvării acestui teritoriu de la dezmembrare internă şi de la ocupaţie externă. Primul şi cel mai important pas a fost convocarea Sfatului Ţării. Era unicul organ care putea reglementa activitatea internă şi cea externă a acestui teritoriu”, conchide Octavian Ţîcu.

Convocarea Sfatului Ţării şi deciziile adoptate de către acest organ au ajutat Basarabia să evite soarta Rusiei, care în toamna anului 1917 s-a scufundat într-un război civil sângeros.
Similare