Sfatul Tarii 100 De Ani File De Istorie

VIDEO. Campania “Sfatul Ţării – 100 de ani de la înfiinţare”, la TVR MOLDOVA şi Radio Chişinău

Pentru a ajunge la Unire, Basarabia a parcurs un drum lung pentru a-şi obţine mai întâi autonomia, apoi independenţa fata de Imperiul Ţarist. Aceste procese nu ar fi fost posibile, dacă nu ar fi apărut o platformă politică ce a structurat cererile populaţiei.

În primăvara anului 1917 în Basarabia ia naştere Partidul Naţional Moldovenesc, o formaţiune politică ce avea să joace rolul decisiv în obţinerea independenţei provinciei şi în unirea de la 27 martie 1918.

Înainte de 1917, intelectualitatea din Basarabia a fost împărţită între nobili, conservatori, socialişti şi democraţi. Vasile Stroiescu, un bogat filantrop, a reuşit să convingă toate fracţiunile majore să lase luptele interne şi să se întâlnească timp de patru zile, fiind creat Partidul Naţional Moldovenesc.

În aprilie 1917 a fost aleasă conducerea partidului, preşedintele formaţiunii devenind Vasile Stroiescu. Printre fruntaşii partidului se numărau: Paul Gore, Vladimir Herţa, Pan Halippa, Onisifor Ghibu, Daniel Ciugureanu, Ion Pelivan, Matei Donici.

Formaţiunea a avut un ziar numit "Cuvânt moldovenesc", la care contribuiau chiar şi unii refugiaţi din Bucovina şi Transilvania. Piatra de temelie a programului Partidului Naţional Moldovenesc a fost obţinerea autonomiei politice, administrative, bisericeşti şi educaţionale pentru Basarabia.

Ei nu au ezitat să-şi trimită membrii la diferite congrese ce au avut loc în Basarabia de-a lungul anului 1917. Ion Pelivan era văzut ca potenţialul preşedinte al Sfatului Ţării, însă cu o seară înainte de convocarea primei şedinţe a cedat funcţia în favoarea lui Ion Inculeţ, care era cerut de minorităţi.

Această formaţiune politică a supravieţuit şi după unirea Basarabiei cu România. Partidul Naţional Moldovenesc s-a reorganizat în Partidul Ţărănesc din Basarabia, fondat la Chişinău pe 23 august 1918.