SCI-TECH

Savanţii rezolvă un mister al Soarelui care a contrariat lumea ştiinţifică timp de 70 de ani

post-img

Cercetătorii de la Queen's University Belfast au condus o echipă internaţională către o descoperire revoluţionară care sugerează că undele magnetice care străbat Soarele sunt elementul cheie care stă la baza încălzirii atmosferice şi a emiterii de vânturi solare.

În 1942, inginerul şi savantul suedez Hannes Alfvén a prezis existenţa unor noi tipuri de unde care apar datorită interacţiunii dintre magnetism şi plasmă, studiu care a făcut ca cercetătorul să câştige Premiul Nobel în 1970, scrie Phys.org.

„Mult timp, oamenii de ştiinţă au prezis că undele lui Alfvén se deplasează spre sus plecând de la suprafaţa solară pentru a se desprinde în mai multe straturi, eliberând cantităţi enorme de energie sub formă de căldură. În ultimul deceniu, savanţii au putut dovedi existenţa undelor, dar până acum nu există nicio dovadă directă care să arate capacitatea lor de a transforma mişcarea în căldură”, a precizat David Jess de la Queen's University Belfast. „Studiul nostru deschide o nouă cale în înţelegerea modului în care acest fenomen ar putea fi folosit în domenii precum reactorele de energie sau dispozitive medicale”.

Studiul a inclus date de observaţii în rezoluţie înaltă de la Dunn Solar Telescope din New Mexico, SUA, şi de la Solar Dynamics Observatory al NASA. Astfel, cercetătorii au putut analiza cele mai puternice câmpuri magnetice care apar în petele solare. Aceste pete se remarcă prin câmpuri magnetice intense similare cu instrumentele medicale pentru RMN.

„Prin separarea luminii solare în culorile constituente, echipa noastră internaţională a putut examina comportamentul anumitor elemente din tabelul periodic care se găsesc în atmosfera solară, precum calciul sau fierul”, a precizat Samuel Grant de la Queen's. „Odată ce aceste elemente au fost extrase, au fost detectate explozii puternice de lumină. Acestea erau markerii undelor Alfvén care îşi converteau energia în unde de şoc, într-o manieră similară în care avioanele supersonice creează o explozie atunci când depăşesc viteza sunetului. Undele de şoc se propagă apoi în plasma înconjurătoare, producând căldură extremă. Utilizând supercomputere, am putut analiza datele şi am putut arăta pentru prima dată în istorie că undele Alfvén sunt capabile să crească temperatura plasmei mult peste temperatura lor normală”.