Controversele privind noile descoperiri sugerează că cercetătorii din cadrul NASA ar fi distrus neintenţionat dovezile compuşilor organici de pe Marte în anii 1970. Science Alert notează că, în 1976, programul Viking din cadrul NASA a trimis două sonde de aterizare pe suprafaţa Planetei Roşii pentru a realiza primele investigaţii privind existenţa compuşilor organici din sol. 

Cercetarea a rămas însă fără rezultat. „A fost complet neaşteptat şi diferit faţă de ce ştiam”, a declarat astrobiologul Chris McKay, din cadrul NASA. 

Motivul eşecului descoperirii compuşilor organici din cadrul misiunii Viking a fost atât de dezamăgitor pentru specialişti, încât au considerat că meteoriţii sau cometele ce conţineau carbon s-au prăbuşit pe solul marţian şi au distrus locurile ce conţineau urme ale materialului organic. Din acel moment, alţi cercetători au sugerat că impactul unui meteorit ar fi putut distruge moleculele organice. Însă conform studiului recent realizat, McKay sugerează că ar fi putut fi o altă cauză a distrugerii semnelor de viaţă de pe Marte. 

În 2008, sonda de aterizare Phoenix a descoperit dovezi ale unui compus toxic numit perclorat, ce conţine clorură, utilizat în combustibilul pentru rachete datorită capacităţilor explozibile. Descoperirea este interesantă, dar nu ar fi însemnat nimic dacă nu ar fi existat un alt eveniment din 1970. Sondele de aterizare Viking trebuiau să încălzească probele prelevate pentru a le putea analiza. Ipoteza sugerează că prin încălzirea probelor, navele ar fi eliminat perclorat, ce a distrus instant compuşii organici. 

Într-un studiu din 2014, cercetătorii NASA anunţau descoperirea clorbenzenului pe Marte. Clorbenzenul este o chimicală produsă de arderea carbonului cu perclorat. McKay susţine că NASA ar fi distrus neintenţionat dovezile moleculelor organice în cadrul misiunii Vking.