Reţelele de văi de pe Marte au similarităţi puternice cu cele găsite în mediile aride de pe Terra. Cercetătorii au putut demonstra acest lucru studiind unghiurile de bifurcare ale confluenţelor văilor. Bazându-se pe aceste observaţii, s-a ajuns la concluzia că Marte avea în trecutul îndepărtat o climă care putea duce la precipitaţii sporadice cu o cantitate de apă însemnată care puteau eroda văile.
Demonstraţia este publicată în detaliu în revista Science Advances de fizicianul Hansjörg Seybold, împreună cu James Kirchner (de la ETH Zurich) şi Edwin Kite (de la Universitatea din Chicago).
Utilizând statisticile de la toate văile cartate de pe Marte, savanţii au ajuns la concluzia că aceste contururi care sunt vizibile şi astăzi au fost create de curgerea apei de ploaie. Ca o consecinţă, influenţa curgerii apei de subsol poate fi exclusă ca proces dominant în modelarea acestor trăsături ale suprafeţei marţiene, scrie descopera.ro
Distribuţia unghiurilor de bifurcare ale văilor de pe Marte este foarte similară cu cea găsită în relieful din zonele aride de pe Terra. Conform lui Seybold, autorul principal al studiului, descoperirea implică faptul că precipitaţiile abundente pe Marte pe un timp îndelungat au făcut ca apa să curgă cu viteză pe suprafaţă, săpând în sol, creând reţelele de văi în acelaşi mod în care s-a întâmplat şi pe planeta noastră în regiunile aride precum Arizona.
De asemenea, unghiurile de separare ale văilor sunt mai scăzute decât cele apărute în urma influenţei apei din subsol. Spre exemplu, văile formate de apa subterană în Florida au unghiuri mai mari şi nu se potrivesc aşadar nici cu formele existente în zonele aride de pe Pământ.
Astfel de condiţii au existat cel mai probabil într-o perioadă de doar 200 de milioane de ani din istoria Planetei Roşii, perioadă care a început acum 3,8 miliarde de ani.
