În era Facebook, aprecierea este imediată, vine prin like-uri, share-uri sau comentarii, însă poate crea dependenţă. O dependenţă asemănătoare cu adicţia de cocaină sau alcool, avertizează medicii. Aşa se face că, în Statele Unite, Coreea de Sud sau Brazilia au apărut deja clinici de dezintoxicare digitală, unde oamenii învaţă din nou să funcţioneze fără reţelele sociale.
„Să vină cineva şi să spună: nu mai sta pe reţeaua de socializare? E ca şi cum ai fluiera în biserică. Pentru că din punctul ăsta de vedere, e ca o nouă religie. Are noi apostoli. Are zilele de calendar. Are o memorie perfectă: te invită, te recompensează, te pedepseşte. Pare că totul este organizat. De fapt, este o iluzie”, declară medicul primar psihiatru, dr. Gabriel Diaconu.
Un alt medic primar psihiatru, dr. Vlad Stroescu, consideră că utilizarea excesivă a reţelelor sociale poate să acapareze viaţa unei persoane, să o paraziteze şi să o strice. „Poate vrei să te duci cu copiii în parc. Nu poţi, pentru că trebuie să te uiţi după copiii care merg în parc. Or tu trebuie neapărat, din minut în minut, să-ţi verifici postările”.
Acesta este motivul pentru care în Statele Unite, China sau Coreea de Sud au apărut deja câteva clinici de digital detox, locuri în care medicii ajută pacienţii să scape de relaţia toxică cu mediul online. Kimberly Young a fondat primul astfel de centru în Statele Unite, la Bradford.
Dr. Kimberly Young, expert în dependenţa de internet, explică că în cadrul unei cure de dezintoxicare digitală, ecranele sunt eliminate, nu există acces la reţele wireless. Pacienţii mănâncă şi lucrează în comunitate cu alţi pacienţi. „Avem ore pentru construirea unei mai bune imagini de sine, sunt sesiuni de terapie unu la unu, dar şi de grup”.
Tratamentul este personalizat, în funcţie de nevoile fiecărui pacient. De exemplu, unii nu au nevoie să rămână internaţi.
Dependenţa de internet sau de reţelele sociale nu a intrat încă în manualele de diagnostic ale psihiatriei. Cu toate acestea, există deja congrese dedicate subiectului, cercetări tot mai aprofundate, iar medicii sunt tot mai conştienţi de efectele perfide pe care le poate căpăta tehnologia: tulburări de comportament la întreruperea contactului cu internetul, nervozitate, tulburări de concentrare, insomnie, greaţă, manifestări neurovegetative persistente, transpiraţii.
Studiile arată că această dependenţă afectează creierul la fel ca alte adicţii.
Cât timp petrecut pe internet este prea mult? Depinde, de la caz la caz. Măsura o dau de fapt consecinţele.
„E ca şi cum am încerca să spunem câte băuturi te fac un alcoolic. Nici asta nu ştim. Ştim când este serios, când au pierdut controlul, când şi-au periclitat cariera sau şcoala, când trec prin sevraj dacă nu au acces şi devin conflictuali sau iritabili. Acestea sunt semnele de avertizare că cineva are o problemă”, spune dr. Kimberly Young.
Nu există niciun portret robot al dependentului de internet. La centrul din Bradford au fost trataţi de la copii de trei-patru ani până la bunici de 80 de ani.
Un studiu din 2016 arată că jumătate din adolescenţii americani se simt dependenţi de telefonul mobil, în vreme ce 78% dintre ei îşi verifică notificările cel puţin o dată pe oră.
Dr. Vlad Stroescu consideră că este greşit să se spună că social media este exact ca heroina. „Fugiţi, ascundeţi-vă, aruncaţi-vă telefoanele pe geam. E ca şi expunerea la tehnologie. Sigur că trebuie măsură, sigur că copiii trebuie să se joace, trebuie să iasă la aer, dar să îi ţii complet izolaţi de lucrul ăsta riscă să le producă un deficit în vieţile lor, care probabil vor fi indisociabile de toate intrumentele astea”, scrie digi24.ro.
