Anul 2019 nu a fost diferit, cercetătorii reuşind să extindă cunoştinţelor legate despre creier. Live Science a realizat o listă cu 10 dintre aceste descoperiri.

Emoţii în timpul viselor

Un studiu din acest an a dovedit că atunci când visăm putem experimenta emoţii puternice, printre acestea remarcându-se furia. Prin studierea lobilor frontali, regiunile din creier unde sunt procesate emoţiile, oamenii de ştiinţă au observat că participanţii la studiu experimentaseră stări de furie în timpul somnului.

Micşorarea creierului

Oamenii sunt fiinţe sociale, indiferent de predispoziţia lor de a fi introverţi sau extroverţi; totuşi, în aceste condiţii, izolarea faţă de oameni are efecte psihologice şi după cum a dovedit un studiu din 2019 şi efecte fizice asupra creierului.

În cadrul acestui studiu, cercetătorii au comparat volumul creierelor unor exploratori înainte şi după un an în Antarctica şi au aflat că creierele acestora erau puţin mai mici. Scanările arătau că în cazul unei persoane care petrecea mult timp singură, fără interacţiune cu alte fiinţe umane, hipocampusul, regiunea din creier care gestionează învăţarea şi memoria, tinde să îşi reducă volumul.

Persoanele care pot mirosi deşi nu ar trebui

Cercetătorii au descoperit o femeie de 29 de ani care susţinea că poate să îşi folosească simţul mirosului deşi bulbii olfactivi ai acesteia lipseau.  Această descoperire i-a dus pe oamenii de ştiinţă în faţa a două posibile explicaţii: fie este posibil să percepem mirosurile fără a avea nevoie de aceşti bulbi, fie, în anumite cazuri, anumite regiuni din creier „compensează” pentru bulbii lipsă.

Capacitatea de a simţi câmpul magnetic

Faptul că unele animale au capacitatea de a se orienta pe glob cu ajutorul câmpului magnetic al planetei face deja parte din cunoaşterea comună. Totuşi, un studiu din acest an a dovedit că unii oameni au capacitatea de a simţi câmpul magnetic, în cadrul acestei cercetări fiind folosit unul artificial. Deşi acest studiu nu a identificat o explicaţie pentru această capacitate, touşi, studii anterioare au dovedit că în creierul uman pot fi identificate o serie de particule magnetice.

Ignorarea posibilităţii propriului sfârşit

Un studiu din 2019 a dovedit faptul că creierele noastre ne „protejează” de ideea propriei morţi prin ignorarea informaţiilor care sugerează această posibilitate.

Prin observarea creierelor a 24 de participanţi cărora li se prezentau diferite imagini, oamenii de ştiinţă au identificat un mecanism prin care aceste informaţii sunt porcesate. Totuşi, atunci când imaginile cu chipurile lor erau prezentate într-un context care să sugereze moartea, acest mecanism se oprea.

Creierul nostru se curăţă în timpul somnului

Somnul este esenţial pentru sănătatea noastră, de acesta depinzând capacitatea corpului nostru de a se reface după activitatea din timpul zilei. Oamenii de ştiinţă ştiu că în timpul somnului creierul nostru întră într-un ritm diferit celui pe care îl are în timpul stării de veghe. Un studiu recent a demonstrat că în timpul acestui ciclul al somnului lichidul cerebrospinal pătrunde în ţesuturile cerebrale, curâţându-l de toxinele acumulate.

Neuroplasticitatea 

Creierul nostru are o capacitate uimitoare de a se adapta în faţa multor traume şi după cum a arătat un studiu recent chiar şi în cazul în care o întreagă emisferă cerebrală este extirpată. Acest studiu a fost efectuat pe persoane care au trecut printr-o hemisferectomie în copilărie şi care, la maturitate, activitatea lor cerebrală şi modul în care funcţionau era similar unor persoane care nu trecuseră printr-o astfel de procedură.

Cercetătorii numesc capacitatea creierului de a se reorganiza în urma traumelor neuroplasticitate; în cazul acestor persoane legăturile neuronale se schimbă şi în anumite cazuri se întăresc.

Cum învăţăm o limbă străină

Un studiu publicat în luna martie a arătat că un adult a cărui limbă nativă este este engleza memorează echivalentul a 1,5 megabiţi de informaţii. Oamenii de ştiinţă au descoperit că o mare parte din aceste informaţii este legată de sensul cuvintelor şi frazelor şi mai puţin cu gramatica şi sintaxa.

„Învierea” unui creier mort

O echipă de cercetători a reuşit să restaureze circulaţia în ţesutul şi, de asemenea, să repornească activitatea celulară din ţesuturile cerebrale. Acest experiment care a fost efectuat pe creierele unor porci care erau morţi de aproximativ patru ore a dovedit că, în anumite condiţii, activitatea cerebrală poate fi repornită.

O stare de conştienţă ascunsă

Cercetătorii au dovedit că unele persoanele care se află într-o stare de comă sau vegetativă care nu răspund la stimulii exteriori pot să prezinte o formă de stare de conştienţă. Prin studierea undelor cerebrale a 100 de persoane care se aflau în comă de o perioadă de doar câteva zile, oamenii de ştiinţă au aflat că acestea formau un tipar specific.