Prioritatea unei a doua administraţii Donald Trump la Casa Albă sau a unei administraţii conduse de Joe Biden va fi să “ne facem bine la noi acasă” pentru ca SUA să deţină în continuare capacitatea de a juca un rol activ de lider global, iar în acest context, Parteneriatul Strategic cu România, cooperarea din cadrul NATO şi formate precum Iniţiativa celor Trei Mări vor juca un rol important, a declarat Damon Wilson, vicepreşedintele executiv al prestigiosului think tank american Atlantic Council, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.
De asemenea, Damon Wilson a precizat că vizita ministrului apărării naţionale Nicolae Ciucă la Washington arată că România şi SUA au un parteneriat strategic puternic care se întinde dincolo de politica tumultoasă de la Bucureşti sau Washington DC şi a subliniat că “prima linie a libertăţii este pe flancul” estic din care face parte şi România.
“După alegerile noastre, prioritatea unui preşedinte Biden sau a unui preşedinte reales Trump va fi aceea de a ne ajuta să ne consolidăm intern, astfel încât să avem capacitatea şi abilitatea de a juca un rol de conducere activ pe scena mondială. Şi asta înseamnă lucruri precum a ne asigura ca democraţia funcţionează eficace şi că poate fi eficientă. Deci, cred că veţi vedea acest tip de prioritate. Cum să rezolvăm unele lucruri acasă, astfel încât să avem capacitatea de a ne juca rolul la nivel internaţional. (…) Statele Unite trebuie să se reunească şi să descopere cum să se întărească intern, dar acest lucru se referă foarte mult şi la agenda globală.Statele Unite încearcă să găsească un nou model pentru rolul său în lume pentru leadership-ul SUA în lume şi într-o lume care s-a schimbat dramatic, iar Statele Unite se adaptează la asta”, a spus Damon Wilson.
Vicepreşedintele Atlantic Council a subliniat că vor exista “abordări diferite în tonalitate” în funcţie de cine va câştiga alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie, însă că Statele Unite se vor îndepărta în continuare de politica de “jandarm al lumii”.
“Aţi văzut o abordare America First din partea preşedintelui Trump care pune presiune pe mulţi dintre aliaţii şi parteneriatele noastre tradiţionale. Aţi auzit destul de constant de la vicepreşedintele Biden dorinţa de a relua şi de a ridica rolul alianţelor şi parteneriatelor americane. Dar cred, în ceea ce aţi văzut de la preşedintele Obama până la preşedintele Trump, că poporul american nu vrea neapărat să fim jandarmul lumii. Şi, sincer, o mare parte a lumii nu are nevoie sau nu vrea SUA ca jandarm. Dar, o America activă şi angajată constructiv în lume este absolut esenţială pentru rezolvarea provocărilor la scară globală”, a explicat el.
Damon Wilson a afirmat însă că această regândire presupune şi un nou tip de unitate transatlantică pentru a interacţiona cu o Rusie agresivă şi o Chină în ascensiune, o unitate care trebuie să adaugă laolaltă “societăţile libere”.
“Statele Unite înţeleg că acesta nu este trecutul. Nu ne întoarcem la o perioadă în care eram 45% din PIB-ul global. Dar împreună, America de Nord şi Europa reprezintă încă peste 40% din PIB-ul mondial. Va fi greu să ne gândim la modul în care ne angajăm într-o lume în care nu ne asumăm toată povara, nu jucăm rolul de poliţist mondial, dar putem fi un actor mai catalizator care să valorifice puterea şi influenţa partenerilor şi aliaţilor noştri pe probleme mari, cum ar fi să avem de-a face de o Rusia agresivă şi o China în ascensiune, care joacă după reguli foarte diferite. Societăţile libere vor trebui să lucreze împreună pentru a afla cum să gestioneze acea provocare. Ne vor trebui o voce şi o împărţire a sarcinilor egale peste Atlantic, pe care cred că europenii le vor şi americanii le vor saluta”, a spus el.
Expertul american a admis că prin această abordare există riscul creării unui vid de putere, dar a precizat că SUA nu vor repeta eroarea făcută după Primul Război Mondial, când s-au retras în izolaţionism. Damon Wilson a definit despre trei abordări consecutive pe care SUA vor trebui să le pună în scenă – consolidare internă, un nou model constructiv de leadership şi o abordare strategică de adaptare, revitalizare şi protejare a ordinii bazate pe reguli.
“Trebuie să ne dăm seama cum putem trăi pe planetă într-un mod în care nu ajungem la război cu o Chină în ascensiune”, a remarcat el, considerând că analogia cu un nou Război Rece este corectă în privinţa dimensiunii provocărilor globale, însă nu este corectă pentru că “societăţile şi economiile se împletesc”.
Cu toate acestea, Wilson este de opinie că că între SUA şi China vor exista decuplări în ce priveşte zone economice sensibile, precum tehnologia sau 5G-ul.
Făcând trimitere la viitorul relaţiei transatlantice, acesta a spus: “cred că cel mai important lucru este că Statele Unite, Europa, aliaţii noştri NATO cu Uniunea Europeană, Regatul Unit, dar şi aliaţii noştri democraţi din Asia, Australia, Japonia, Coreea de Sud, India, trebuie să găsească o modalitate de a lucra împreună în această luptă generaţională a modului în care noi concurăm şi cooperăm cu o China comunistă”.
Vicepreşedintele Atlantic Council a avertizat că ambiţiile de autonomie strategică şi suveranitate în Europa nu trebuie să plaseze Uniunea Europeană undeva între “SUA şi China, abordare care ar fi “deplasată”.
Însă, “ne-ar plăcea să vedem o Uniune Europeană mai puternică şi mai încrezătoare. (…) Ne-ar plăcea să vedem o Uniune Europeană care să poată acţiona mai decisiv asupra problemelor” globale, a recunoscut el.
Referitor la viitorul NATO, Damon Wilson consideră că viitorul Alianţei ar trebui să fie “ancorat în jurul valorii de a fi o alianţă care se află în centrul protejării unui mod de viaţă democratic pentru cetăţeniii săi, a libertăţii naţiunilor sale în faţa provocărilor”, nominalizând schimbările climatice, agresivitatea Rusiei sau modelul chinez care poate submina modul de operare la nivel mondial.
