Liderul de la Elysee va călători în Austria, România şi Bulgaria, unde va încerca să le arate aliaţilor europeni că nu are ochi doar pentru Germania, dar şi că nu a renunţat la un angajament electoral-cheie: schimbarea Uniunii Europene astfel încât să fie mai „protectivă" faţă de cetăţenii săi, notează euractiv.ro.

Toate aceste încercări ale şefului statului francez stau şi în spatele încercării lui de a combate populismul şi euroscepticismul.

Preşedintele francez a promis că-şi va petrece o parte din vară într-un tur al capitalelor europene pentru a-şi explica propunerile de îmbunătăţire a UE şi de apărare a impulsionării reformării directivei controversate a blocului privind detaşarea muncitorilor, pe care a catalogat-o ca fiind nedreaptă în campania electorală. Cu toate acestea, Macron are un program limitat, cu doar trei opriri planificate - Austria, România şi Bulgaria - în timp ce alţi doi lideri UE  - Cehia şi Slovacia - trebuie să călătorească pentru a se întâlni cu preşedintele francez.

Emmanuel Macron se va întâlni, miercuri, cu cancelarul austriac, Christian Kern, precum şi cu prim-ministrul ceh, Bohuslav Sobotka, şi cu Robert Fico din Slovacia. A doua zi, la Bucureşti, acesta va discuta cu preşedintele României, Klaus Iohannis, şi cu prim-ministrul Mihai Tudose. Apoi, pe 25 august, se va întâlni cu preşedintele Rumen Radev şi cu premierul Boyko Borisov la Varna, Bulgaria.

Un consultant al preşedintelui Franţei a insistat că această călătorie are şi o dimensiune simbolică: „Macron doreşte să arate intenţia Franţei de a restrânge legăturile cu fosta Europă de Est după ani de neglijare sub preşedinţiile lui Nicolas Sarkozy şi François Hollande".

Vizita vine într-un moment în care poziţiile lui Macron asupra mai multor probleme au provocat multe guverne din Europa de Est - nu doar opoziţia sa faţă de uşurinţa cu care lucrătorii pot fi trimişi în alte state din bloc, ci şi hotărârea de a-şi baza politica europeană în jurul axei franco-germane şi avertismentele sale către ţări precum Polonia şi Ungaria, cărora le-a transmis că Europa se bazează pe valori comune şi „nu este doar un supermarket", comentează Politico.

"Există multe lucruri comune pe care le putem găsi în legătură cu problema muncitorilor detaşaţi cu guvernele pe care le întâlnim săptămâna viitoare, chiar dacă poziţia franceză a declanşat iniţial o alarmă", a declarat un oficial din Guvernul francez, potrivit sursei citate.

Directiva privind lucrătorii detaşaţi, care datează din 1996, permite companiilor europene să trimită angajaţii să lucreze într-o altă ţară membră a UE, continuând să plătească prestaţii şi impozite în propria ţară. Unii, în special cei din ţările cu salarii mai mari, cum ar fi Franţa, cred că contribuie la „dumpingul social", permiţând companiilor cu costuri reduse în privinţa forţei de muncă să concureze în mod inechitabil cu firmele locale.

Lucrătorii detaşaţi reprezintă mai puţin de 1% din forţa de muncă din UE, dar subiectul a devenit o problemă politică mare în unele capitale europene, subliniază Politico.

Planurile UE de reformă au fost blocate de o coaliţie de state est-europene, iar unele dintre ele denunţă planurile lui Macron de a întări regulile, în timp ce protecţioniştii luptă împotriva principiilor liberei circulaţii a forţei de muncă şi a serviciilor. O reuniune a miniştrilor Muncii din UE, programată pentru sfârşitul lunii octombrie, are misiunea de a lua o decizie în această privinţă.

Emmanuel Macron va încerca să-i convingă pe partenerii săi că vrea doar să elimine frauda şi abuzul. De asemenea, Franţa doreşte ca contractele lucrătorilor detaşaţi să fie limitate la un an în ţara lor de destinaţie - faţă de doi ani, cât scrie în actuala propunere a UE.

Cu toate acestea, Polonia şi Ungaria - două ţări care au rămas imune la Macron-mania care a zdrobit continentul în primăvară - nu se află pe lista opririlor, iar în această privinţă preşedintele francez va trebui să muncească mai mult, atât pe problema specifică a lucrătorilor detaşaţi, cât şi pe teme mai largi, cum ar fi construirea capacităţilor militare ale UE sau planurile pentru o Europă cu două viteze.

Spre exemplu, Polonia şi Ungaria, dar şi Slovacia şi Republica Cehă spun că ar trebui să li se permită să concureze la preţuri mai mici - la fel cum alte state occidentale mai dezvoltate ale UE concurează pe produse de calitate superioară - pentru a putea să le ajungă din urmă după decenii de stagnare comunistă, scrie Reuters.

Totuşi, există suficient spaţiu pentru compromis în privinţa lucrătorilor detaşaţi până în momentul reuniunii miniştrilor Muncii din octombrie, mai ales că, deocamdată, se cunosc doar poziţii oficiale din partea miniştrilor Muncii din Franţa şi Germania, care au susţinut recent înfiinţarea unei baze de date unice la nivel european în care să fie înscrişi toţi muncitorii detaşaţi, în ideea de a lupta împotriva fraudelor.