“Tehnologiile avansate sprijină crearea de ecosisteme complexe şi interconectate, cu mare potenţial de a îmbunătăţi condiţiile şi standardele de viaţă la nivel global şi de a crea noi oportunităţi, scrie Digi24

A patra revoluţie industrială transformă practic toate domeniile de activitate, de la cercetare şi comunicare până la eficienţă energetică sau transporturi, prin utilizarea Inteligenţei Artificiale, a Tehnologiilor Avansate şi a Tehnologiilor Emergente”, arată un memorandum trimis de ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, în şedinţa Guvernului de joi.

Prin memorandum vor fi incluse în cadrul Programului Operaţional Creştere Inteligentă şi Digitalizare 2021-2027 următoarele proiecte:

- Platforma Naţională de Tehnologii Avansate
- HUB Român de Inteligenţă Artificială
- HUB Român de Hidrogen şi Noi Tehnologii Energetice Ro-HYDROHUB.

Actul este avizat şi de ministrul Educaţiei, Monica Anisie.

Concret, Guvernul vrea să finanţeze trei arii de cercetare: utilizarea hidrogenului pentru combustibil, dezvoltarea nanotehnologiilor cu ajutorul supercomputerului cuantic şi dezvoltarea Inteligenţei Artificiale.

Astfel, într-un proiect, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice din Râmnicu Vâlcea (ICSI) îşi va dezvolta departamentul de cercetare pentru folosirea hidrogenului “ca şi combustibil al viitorului”, a declarat Marcel Boloş, ministrul Fondurilor Europene, pentru Digi24.ro.

“Adică îi vom asigura partea de infrastructură necesară pentru ca să testeze hidrogenul pentru ceea ce înseamnă industria auto, livrarea, respectiv asigurarea de energie termică pentru populaţie, energia nucleară.

Izotopii hidrogenului intră în reacţie cu apa grea şi determină partea aceasta de fuziune nucleară şi practic hidrogenul este cel care contribuie inclusiv la zona de energie nucleară.

Ei au deja rezultate ale cercetării pe hidrogen”, a explicat acesta.

Oficialul din Guvern spune că un alt proiect este legat de „tehnologiile de vârf”.

“Aici urmărim ca să facem, după laser, supercomputerul cuantic, respectiv dezvoltarea nanotehnologiilor şi a celorlalte componente din tehnologiile de vârf. Vorbesc aici de partea de microelectronică, fotonică, materiale avansate, tehnologii avansate de producţie”, a declarat Boloş.

Supercomputerul este “un computer imens care e utilizat în ştiinţa materialelor”, a spus el.

În ceea ce priveşte dezvoltarea unui supercomputer cuantic, România nu are decât forme hibride ale tehnologiilor de vârf, spune ministrul Fondurilor Europene.

Pentru dezvoltarea celui mai exact instrument de calcul, poate fi realizat un parteneriat cu Institutul Naţional de Microtehnologii, potrivit ministrului, şi să rezulte o nouă structură instituţională.

El spune că astfel de echipamente se închiriază „pe bani grei” în Europa de Est pentru dezvoltarea industriei auto, electronicii, fotonicii, aeronauticii şi “pentru toţi cei care astăzi ar avea nevoie de materiale avansate şi echipamente pentru gândirea de soluţii inovative”.

„Pe lângă faptul că ne-ar aduce venituri, ar fi foarte util în ce înseamnă activităţile noastre viitoare pentru dezvoltarea acestor industrii, unde suntem deficitari.

Ar fi în Europa de Est printre puţinele centre iar în România unic”, a adăugat el.

Iar cel de-al treilea proiect menţionat în memorandum este legat de zona de Inteligenţă Artificială.

“Pe partea aceasta ar fi HUB-ul de Inteligenţă Artificială, respectiv infrastructura pentru ceea ce înseamnă activitatea de cercetare pe zona de inteligenţă artificială. Este un domeniu pe care Comisia Europeană l-a declarat strategic şi pentru care alocă fonduri importante de bani în vederea dezvoltării lui.

Pentru ceea ce înseamnă HUB-ul de Inteligenţă Artificială, România are institute de cercetare private, dar noi vrem de această dată să fie a statului român şi să avem cumva concentrate sau finanţate aceste activităţi de cercetare din fonduri europene şi structura mecanismului instituţional să fie cel pe care îl gestionează statul român”, a afirmat Marcel Boloş.

“Ele sunt cu această denumire pentru că acum mecanismele acestea instituţionale care ţin de zona institutelor sunt oarecum depăşite. La nivel european se utilizează noţiunea de platformă, dar care înseamnă infrastructură plus echipamente. Nu se mai numeşte institut. Se numeşte platformă. În loc de institut îi spunem HUB, care adună la un loc mai multe tipuri de activităţi de cercetare, la care se adaugă partea de, spre exemplu, activitatea de selecţie a proiectelor care sunt idei inovatoare în domeniul medicinei genomice şi pe care acest institut sau HUB le selectează ca să fie finanţate”, a explicat membrul Executivului.

Institutele de stat care cercetează în aceste domenii vor fi declarate de importanţă strategică naţională.

“Vor beneficia de alocare cu destinaţie specială din cadrul Programului Operaţional Creştere Inteligenţă şi Digitalizare pe care îl are România. Vor fi proiecte necompetitive şi pe seama accesării de fonduri europene ar urma să-şi dezvolte infrastructura şi echipamentele necesare”, a declarat ministrul.

De asemenea, pe lângă cele trei proiecte de cercetare pe zona tehnică mai sunt în plan şi alte trei proiecte pe sănătate publică: „protonoterapia, care urma să fie făcută într-un Centru Naţional de Protonoterapie, Institutul Cantacuzino cu vaccinul tetravalent şi partea de medicină genomică pentru tratamentul personalizat al bolnavilor cu afecţiuni oncologice”, potrivit oficialului din Guvern.

Totodată, şi Laserul de la Măgurele ar putea beneficia de finanţare.

“Produce protonii şi electronii. Protonii nu au utilitate. Le căutăm utilitatea medicală. Vrem să-i folosim la Centrul Naţional de Protonoterapie. Bolnavii cu afecţiuni oncologice unde operaţiile nu mai sunt posibile, atunci prin protonoterapie se intervine pe tumorile de care suferă şi practic am venit bolnav astăzi şi peste două zile eşti cu tumoarea extirpată şi redat în viaţa socială”, a precizat Marcel Boloş.

În martie 2019, Primăria Bucureşti a semnat cu instituţii japoneze pentru realizarea unui studiu de fezabilitate care ar urma să se materializeze într-un Centru de Terapie cu Protoni.

Boloş spune că, în total, statul are în vedere şase proiecte mari de cercetare.

Banii europeni disponibili pentru aceste şase proiecte sunt în cuantum de 8 miliarde euro, din care România asigură 1,2 miliarde euro.

“În momentul de faţă, pentru a evita problemele de ajutor de stat şi cele care ţin de sprijinul concret al privaţilor, am rămas în zona mecanismelor instituţionale ale statului şi vedem cum evoluează proiectele pe parcurs.

Cred că e important în aceste moment să vedem viitorul, ce urmărim prin aceste proiecte”, a conchis ministrul Fondurilor Europene.

Rectorul Politehnicii Bucureşti: Universităţile nu ar trebui omise în programele de cercetare

Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnice din Bucureşti, spune că centrele universitare trebuie să se regăsească în viitoarele proiecte de cercetare în domeniul tehnologiilor avansate.

“Orice finanţare care vine în cercetarea românească este benefică, mai ales că, în ultimul an, cercetarea românească a primit foarte puţini bani. E foarte bine dacă există o soluţie de finanţare şi e foarte bine că se încearcă consolidarea acelor instituţii care au capacitate să facă cercetare în domeniile care au fost menţionate.

Pe de altă parte, n-am găsit în memorandum faptul că marile centre de cercetare, şi aici vorbesc de marile universităţi, nu se regăsesc în mod explicit. Se vorbeşte de zona academică de ordin general, dar, spre exemplu, programul de Inteligenţă Artificială românesc e concentrat foarte mult în Politehnica din Bucureşti şi, evident, implicarea noastră ar fi utilă pentru societate, pentru că lucrăm deja cu foarte multe companii, dezvoltăm proiecte în România, avem conferinţe naţionale, internaţionale, suntem recunoscuţi iar reprezentanţii Politehnicii în Inteligenţa Artificială sunt, practic, reprezentanţii României pe acest domeniu şi la Naţiunile Unite, UNESCO.

Dacă această iniţiativă va fi pusă pe roate, important ca acele infrastructuri care funcţionează, vorbim de la cele de la Politehnică, să fie sprijinite.

Pe tehnologii noi lucrăm de foarte mult timp, pe straturi subţiri în zona de nanomateriale cu rezultate excepţionale, profesori foarte buni şi cu rezultate foarte bune. Pentru hidrogen există un parteneriat.

Important e să găsim acele HUB-uri în care să se întâmple, citându-l pe domnul ministru, HUB-ul de hidrogen, cel de Inteligenţă Artificială, Platforma Naţională de Tehnologii Avansate. Cel mai important e să strângem aceste instituţii care fac cercetare, nu doar institute de cercetare în domeniile acestea.

Dacă ministrul Fondurilor Europene reuşeşte acest lucru este lăudabil”, a declarat, pentru Digi24.ro, Mihnea Costoiu.

Acesta spune că ar trebui să existe un mix între cercetarea venită de la institute, cercetarea din zona universitară şi zona de business.

“Trebuie transferate aceste cunoştinţe către companii, către societate. Banii publici trebuie întorşi către societate din dorinţa de a investi în ceea ce trebuie să facem în perioada următoare.

Spre exemplu, avem o serie întreagă de construcţii pe Inteligenţă Artificială. E foarte important ca dincolo de ceea ce lucrăm noi, să zicem, pe machine learning, important e să fim sprijiniţi în a dezvolta, spre exemplu, un ecosistem de start-up-uri.

Atâta timp cât nu există o legislaţie naţională care să sprijine universităţile în a crea acest ecosistem, totul este o declaraţie.

Important este să sprijinim acel ecosistem care are capacitatea să genereze idei şi să le pună în operă, aşa cum se întâmplă în universităţi. Degeaba, noi la Politehnică avem un ecosistem de start-up-uri pe care ne chinuim să-l dezvoltăm, şi chiar dacă ministrul vine şi ne spune «Mâine ai 100 de milioane de euro. Dă drumul la start-upuri.», atâta timp cât n-am o legislaţie care să ne ajute, să ne permită să investim aceşti bani în start-upuri, vom avea probleme”, a explicat rectorul Universităţii Politehnice din Bucureşti.