Romania La Zi

România. Legea privind carantina, adoptată în Camera Deputaţilor. În ce condiţii vor fi internaţi pacienţii şi când se impune izolarea

post-img

Camera Deputaţilor a adoptat, joi seară, proiectul de lege prin care este instituită carantina şi izolarea, cu 266 de voturi "pentru", 11 "împotrivă" şi 8 abţineri. Astfel, cei care vor fugi din carantină sau izolare vor fi băgaţi în carantină instituţionalizată pe cheltuiala proprie

 Carantina se va institui asupra persoanelor suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen în spaţii special desemnate de către autorităţi, la domiciliu sau în locaţia declarată de către persoana carantinată stabilita prin decizie motivată a Direcţiei de Sănătate Publică pentru fiecare persoană identificată, decizie care va conţine menţiuni cu privire la data si emitentul actului, numele si datele persoanei carantinate, durata măsurii si calea de atac prevăzută de lege, scrie Digi24.

Totodată, izolarea prevede separarea fizică a persoanelor afectate de o boala infectocontagioasă sau a persoanelor purtătoare ale unui agent patogen, la domiciliu sau într-o unitate sanitară, în vederea monitorizării stării de sănătate şi aplicării unui tratament pe baza consimţământului persoanelor si numai daca acest tratament se impune, în scopul vindecării şi  reducerii gradului de contagiozitate.

Pentru persoanele asimptomatice, purtatoare de agent patogen, izolarea se va realiza la domiciliu sau locaţia declarată, cu exceptia situatiilor în care, pe baza datelor ştiintifice oficiale referitoare la tipul agentului patogen, calea de transmitere, şi rata de transmisibilitate, se impune izolarea acestor persoane în unităţile sanitare, prevăzute prin hotărâre a Guvernului.

În situaţia în care, într-un caz individual, un medic constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară, acesta poate decide carantinarea persoanei în unitatea sanitară şi informează direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, pentru maxim 24 de ore.

Autorităţile publice centrale sau locale au obligaţia de a asigura necesarul de hrană, tratament, precum şi livrarea acestora pentru persoanele aflate în carantină sau izolare la domiciliu, în condiţiile în care persoanele se află în imposibilitatea de a-şi asigura procurarea acestora. Cheltuielile ocazionate vor fi suportate din bugetul Ministerului Sănătăţii.

Persoanele care nu au respectat măsura de carantina la domiciliu sau în locaţia declarată au obligaţia de a suporta cheltuielile carantinării în spaţiile special desemnate. Cheltuielile ocazionate cu carantinarea se suportă de către Ministerul Sănătăţii, din bugetul aprobat cu această destinaţie şi se recuperează de la persoanele obligate a le suporta.

În situaţia în care, într-un caz individual, un medic pe baza examinărilor clinice şi paraclinice constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară informeaza Directia de Sanatate Publica care poate decide izolarea persoanei în unitatea sanitară prin act individual. Decizia va conţine menţiuni cu privire la data si emitentul actului, numele si datele persoanei izolate, durata măsurii si calea de atac prevăzută de lege.

Bunurile suspecte de a fi contaminate, sunt carantinate până la decontaminare sau distrugere, după caz, conform prevederilor legale in vigoare. Decizia de carantinare este un act administrativ şi va fi comunicată persoanei al cărui bun se carantinează. Procedura de aplicare a măsurii de carantinare a bunurilor se stabileşte prin ordin al Ministrului Sănătăţii. Nu pot fi carantinate bunurile de folosinţă personală aparţinând persoanelor internate sau aflate în carantină sau izolare. În cazul distrugerii bunurilor, proprietarul acestora va fi despăgubit, din bugetul Ministerului Sănătăţii.

Pe durata instituirii măsurilor în domeniul sănătăţii publice, în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, conducătorii instituţiilor implicate pot dispune detaşări pe durată limitată, de maxim 30 de zile, a personalului medical, paramedical şi auxiliar specializat, prin ordin al ministrului sănătăţii, al Comandantului acţiunii sau, după caz, al conducătorului instituţiei. 

Concediul medical pentru perioada petrecută în carantină

Concediul şi indemnizaţia pentru carantină se acordă asiguraţilor cărora li se interzice continuarea activităţii, care nu poate fi realizată de la domiciliu, din cauza unei suspiciuni asupra unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de Direcţia de Sănătate Publică.

-Certificatul de concediu medical pentru carantină se eliberează de medicul curant pe baza certificatului eliberat de organele  de specialitate ale direcţiilor de sănătate publică.

-În caz de carantină, certificatele de concediu medical se pot elibera la o dată ulterioară, dar numai pentru luna în curs  sau luna anterioară.

-Durata concediilor medicale pentru carantină nu se cumulează cu durata concediilor medicale acordate unui asigurat pentru alte afecţiuni.

-În situaţia în care durata perioadei de carantină stabilită de organele de specialitate ale direcţiilor de sănătate publică depăşeşte 90 de zile nu este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

-Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru carantină reprezintă 100% din baza de calcul stabilită potrivit legii şi se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări de sănătate.

Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată, Senatul fiind camera decizională.