România e bogată în resurse naturale, dar cât de bogată nu mai ştie nimeni de 40 de ani. Statul vrea să investească peste 5 milioane de euro în cercetări geologice. Descoperirea unor zăcăminte de metale preţioase, ape minerale şi cărbuni ar putea relansa mineritul şi turismul balnear, mai ales în zone unde aceste activităţi aproape că au dispărut.
Ultima hartă geologică pentru tot teritoriul României datează din 1978, potrivit preşedintelui Consiliului Ştiinţific de la Institutul Geologic, Ion Stelea.
În România, înainte de `89, cercetarea geologică era o activitate de importanţă strategică. După `90, din cauza subfinanţării, personalul Institutului Geologic Român s-a redus de peste 10 ori, de la 600 de cercetători la mai puţin de 60. Rezultatele obţinute au fost modeste.
Au fost ani în care activitatea de hărţi a fost zero, subliniază Ion Stelea.
Guvernul vrea acum să aloce peste 5 milioane de euro pentru reluarea prospecţiunilor şi identificarea unor noi zăcăminte de metale preţioase, ape minerale şi cărbuni.
Programul geologic naţional pentru următorii trei ani ar însemna şanse noi pentru vechile localităţi miniere.
În România, înainte de `89, cercetarea geologică era o activitate de importanţă strategică. După `90, din cauza subfinanţării, personalul Institutului Geologic Român s-a redus de peste 10 ori, de la 600 de cercetători la mai puţin de 60. Rezultatele obţinute au fost modeste.
Au fost ani în care activitatea de hărţi a fost zero, subliniază Ion Stelea.
Guvernul vrea acum să aloce peste 5 milioane de euro pentru reluarea prospecţiunilor şi identificarea unor noi zăcăminte de metale preţioase, ape minerale şi cărbuni.
Programul geologic naţional pentru următorii trei ani ar însemna şanse noi pentru vechile localităţi miniere.
