Preşedintele Comisiei pentru românii din afara graniţelor, Constantin Codreanu, a declarat că reunirea este proiectul de ţară al României, după integrarea în NATO şi UE, iar anul 2018 trebuie să fie unul în care să se facă pregătirile pentru reunificarea celor două state româneşti.

„Vine anul 2018, este Centenarul Marii Uniri, atunci când unii spun că celebrăm, dar eu, din păcate, spun că nu putem celebra atât timp cât România nu este întreagă, atât timp cât mai avem o bucată de Românie care se află în afara graniţelor şi cred că anul 2018 ar trebui să ne prindă în procesul de pregătire a reunirii celor două state româneşti care există acum, cele două state româneşti ale noastre, nu trebuie să ne ferim de acest cuvânt şi este evident că orice discuţie despre un proiect de ţară nu poate fi decât una despre reunire, nu trebuie să inventăm roata, dimpotrivă, trebuie să spunem clar şi răspicat că acesta e proiectul nostru de ţară după integrarea în NATO şi UE”, a declarat deputatul Constantin Codreanu.

Acesta a punctat faptul că este important să se înţeleagă că nici în 1859 şi nici în 1918 nu a existat o euforie generală pentru acest proiect care a fost unirea şi care este idealul românilor de pretutindeni şi din toate timpurile şi că trebuie să existe masa critică pentru a impune clasei politice acest proiect şi care să fie implementat pe cale paşnică.

„Trebuie să facem ce s-a întâmplat în Germania, în cazul celor două state, atunci când unirea a fost votată în parlamentele celor două state germane şi aceasta este calea şi pentru noi. Mai ales că avem de partea noastră inclusiv legislaţia internaţională, acordul final de la Helsinki din 1975 care permite modificarea frontierelor între două state în urma unei înţelegeri între ele, o modificare paşnică, pentru asta am pledat şi vom pleda în continuare: pentru reunirea paşnică a celor două state româneşti”, a conchis deputatul Constantin Codreanu.

La rândul său, preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, a subliniat faptul că acest proiect de ţară trebuie să devină o prioritate a statului român, în contextul în care acesta este implicat puternic în stabilizarea frontierei UE şi NATO.

„După integrarea României în NATO şi UE, reunirea celor două state româneşti, reunirea cu Republica Moldova trebuie să fie proiectul de ţară al României, statul român fiind implicat puternic în stabilizarea zonei şi frontierei UE şi NATO. Această frontieră este, deocamdată, frontiera cu Republica Moldova şi acest spaţiu, acest no man's land dintre cele două plăci tectonice geopolitice reprezentate de UE şi de NATO şi de Rusia pe cealaltă parte. În cazul în care România nu-şi va manifesta în mod clar interesul vizavi de Republica Moldova, acest no man's land va fi ocupat de cealaltă placă tectonică geopolitică, adică de Rusia. Noi trebuie să fim conştienţi că dincolo de Prut sunt trei milioane de români, care sunt ai noştri şi pe care avem datoria morală să-i aducem înapoi acasă. Acest lucru trebuie să fie pe agenda tuturor partidelor politice din România şi să devină o prioritate a statului român”, a declarat Eugen Popescu.

Prezent la manifestări, preşedintele Platformei Unioniste Acţiunea 2012, George Simion, a arătat că anul centenarului Marii Uniri este crucial în definirea proiectului de ţară al României, respectiv reîntregirea naţională şi a anunţat că duminică, la Palatul Parlamentului, 100 de organizaţii vor lansa un apel pentru ca 2018 să reprezinte anul în care România să-şi asume clar şi fără echivoc acest proiect naţional ca şi stat şi să aibă grijă de toate componentele unirii, indiferent că se numesc integrare energetică sau înfrăţire între localităţile din cele două state.

Lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului vor continua în această săptămână, printre subiectele puse în dezbatere numărându-se problema asimilării şi deznaţionalizării românilor din comunităţile istorice, dar şi situaţia românilor din Harghita şi Covasna.