Principalele subiecte aflate pe agenda Consiliului European au vizat gestionarea pandemiei de COVID-19, procesul de redresare economică, problematica migraţiei, relaţiile Uniunii Europene (UE) cu Turcia, relaţiile UE cu Federaţia Rusă, precum şi alte aspecte de actualitate ale agendei externe a Uniunii. În urma discuţiilor liderilor europeni, au fost adoptate concluzii.

Un alt subiect discutat a fost cel legat de recentele evoluţii din Ungaria referitoare la Legea privind adoptarea unui curs de acţiune mai ferm împotriva persoanelor care comit infracţiunea de pedofilie şi amendarea anumitor legi pentru protecţia copiilor.

De asemenea, în marja reuniunii Consiliului European, a avut loc un dejun de lucru cu Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, pe tema provocărilor la nivel global.

În ceea ce priveşte gestionarea pandemiei de COVID-19, în textul de concluzii adoptat liderii au salutat progresele în procesul de vaccinare şi îmbunătăţirea situaţiei epidemiologice de la nivelul statelor membre, subliniind, totodată, necesitatea continuării procesului de vaccinare şi menţinerii unei abordări precaute şi coordonate cu privire la evoluţiile viitoare. De asemenea, liderii au arătat că progresele înregistrate recent cu privire la propunerile de regulamente vizând Certificatul Digital COVID şi amendarea recomandărilor Consiliului privind călătoriile în interiorul şi în afara UE vor contribui la facilitarea liberei circulaţii la nivelul Uniunii. Totodată, şefii de stat şi de guvern au reafirmat angajamentul UE privind solidaritatea internaţională, precum şi necesitatea continuării eforturilor de stimulare a producţiei globale de vaccinuri.

De asemenea, liderii europeni au avut şi un schimb de opinii privind lecţiile învăţate în contextul pandemiei de COVID-19 şi cu privire la direcţiile viitoare de acţiune pentru consolidarea rezilienţei UE, pe baza raportului pregătit de către Comisia Europeană.

În intervenţia sa, Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat eforturile întreprinse la nivelul Uniunii cu privire la achiziţiile comune de vaccinuri care au contribuit la o gestionare eficientă a situaţiei. Preşedintele României a salutat îmbunătăţirea situaţiei epidemiologice, pledând, totodată, pentru o abordare prudentă şi echilibrată în perspectivă. De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat importanţa consolidării capacităţii UE de răspuns la potenţiale noi crize, prin întărirea rezilienţei Uniunii, concept cheie în acţiunile viitoare. În context, Preşedintele României a menţionat iniţiativa ţării noastre de creare a Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, invitând celelalte state membre să contribuie la activitatea acestui Centru prin trimiterea de experţi. 

Cu referire la procesul de redresare economică, discuţiile liderilor au vizat stadiul implementării Planului European de Redresare, context în care şefii de stat şi de guvern au salutat intrarea în vigoare la timp a Deciziei privind resursele proprii, încurajând continuarea procedurilor de aprobare a Planurilor Naţionale de Redresare şi Rezilienţă şi subliniind importanţa unui proces de implementare rapid. De asemenea, liderii europeni au salutat ţintele asumate la nivel UE prin Planul de acţiune vizând Pilonul european al drepturilor sociale, exprimând, totodată, aşteptarea privind înregistrarea de progrese în materie de reformă a sistemului global de impozitare pe baze consensuale în cadrul conferit de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat importanţa şi contribuţia deosebită a instrumentelor financiare aferente Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 şi Instrumentului de Redresare/ Next Generation EU în sprijinirea eforturilor statelor membre de diminuare a efectelor adverse ale pandemiei. În context, Preşedintele României a subliniat importanţa unor proceduri suple şi rapide de evaluare a Planurilor Naţionale de Redresare şi Rezilienţă, care să asigure un acces facil şi rapid al statelor la fondurile alocate.

Cu referire la relaţiile cu Federaţia Rusă, aşa cum se arată în concluziile adoptate, şefii de stat şi de guvern au reiterat angajamentul pentru o abordare unitară, strategică şi pe termen lung  pe baza celor cinci principii directoare în politica UE faţă de Rusia. În acest sens, liderii au invitat Consiliul, Comisia Europeană şi Înaltul Reprezentant să continue implementarea deplină a acestora, cu o atenţie deosebită acordată intereselor şi valorilor Uniunii. De asemenea, este exprimată aşteptarea unui angajament politic constructiv din partea Rusiei, precum şi renunţarea la acţiunile ostile statelor membre ale Uniunii sau statelor terţe. Totodată, liderii europeni au solicitat Rusiei respectarea prevederilor Acordurilor de la Minsk, ca o condiţie cheie pentru orice schimbare substanţială a atitudinii UE.

De asemenea, liderii europeni au evidenţiat importanţa unui răspuns ferm şi coordonat al UE şi statelor membre faţă de orice activitate malignă, ilegală şi disruptivă din partea Rusiei, cu luarea în considerare a tuturor instrumentelor de care UE dispune şi asigurarea coordonării cu partenerii. În acest scop, liderii europeni au invitat Comisia Europeană şi Înaltul Reprezentant să prezinte opţiuni privind măsuri restrictive adiţionale, inclusiv sancţiuni de natură economică. Totodată, prin concluziile adoptate, liderii europeni au subliniat necesitatea consolidării cooperării cu statele din Vecinătatea Estică, inclusiv la nivelul contactelor inter-umane.

În acelaşi timp, Consiliul European a reiterat deschiderea UE pentru o angajare selectivă cu Rusia în domeniile de interes pentru UE şi a invitat Comisia Europeană şi Înaltul Reprezentant să elaboreze opţiuni concrete, inclusiv condiţionalităţi şi pârghii în acest sens, pe teme precum clima şi mediul, sănătatea, unele dosare de politică externă şi de securitate, respectiv aspecte multilaterale precum Acordul nuclear iranian, Siria şi Libia. De asemenea, Consiliul European va explora formatele şi condiţionalităţile dialogului cu Rusia.

Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că, din perspectiva României, elementele cheie în ceea ce priveşte gestionarea relaţiilor cu Federaţia Rusă sunt cele cinci principii agreate de Uniune, solidaritatea UE şi cooperarea cu statele din afara Uniunii cu poziţii similare, precum şi continuarea şi intensificarea sprijinului pentru ţările partenere din Vecinătatea Estică. De asemenea, Preşedintele României a subliniat importanţa urmăririi unor interese comune şi obiective clare, la nivelul Uniunii, cu o abordare unitară şi coordonată în relaţia cu Federaţia Rusă, precum şi rolul comunicării strategice în ansamblul eforturilor UE.

În privinţa migraţiei, liderii europeni au agreat că, deşi măsurile formulate de UE şi statele membre au condus la scăderea fluxurilor ilegale în ultimii ani, evoluţiile pe anumite rute rămân o sursă de îngrijorare şi necesită vigilenţă continuă şi acţiune urgentă. De asemenea, şefii de stat şi de guvern au încurajat parteneriate reciproc avantajoase şi continuarea cooperării cu statele de origine şi de tranzit. Astfel, liderii au evidenţiat necesitatea unor acţiuni concrete pentru combaterea cauzelor de bază ale migraţiei, sprijinirea refugiaţilor şi persoanelor dislocate în regiune, cooperarea în operaţiunile de salvare, consolidarea capacităţilor de gestionare a migraţiei, gestionarea migraţiei legale, în limitele competenţelor naţionale, precum şi asigurarea proceselor de returnare şi readmisie. În acest sens, liderii europeni au invitat Comisia Europeană şi Înaltul Reprezentant să propună acţiuni concrete, în cooperare cu statele membre, pentru implementarea de planuri de acţiune pentru statele prioritare de origine şi de tranzit până în toamna anului 2021.

Cu referire la relaţiile cu Turcia, liderii europeni au reiterat interesul strategic al UE pentru un mediu sigur şi stabil în regiunea Mediteranei de Est şi pentru dezvoltarea unei relaţii reciproc avantajoase a UE cu Turcia, precum şi disponibilitatea UE de a se angaja în consolidarea etapizată, proporţionată şi reversibilă a cooperării cu Turcia. De asemenea, şefii de stat şi de guvern au salutat dezescaladarea situaţiei din Mediterana de Est, evidenţiind importanţa sustenabilităţii acestei situaţii, în linie cu declaraţia adoptată la Consiliul European din 25 martie 2021. De asemenea, în Concluziile adoptate, liderii au reiterat necesitatea soluţionării provocărilor curente privind implementarea Uniunii Vamale, luând notă de demararea discuţiilor la nivel tehnic privind modernizarea Uniunii Vamale UE-Turcia. Totodată, liderii europeni au invitat Comisia Europeană să prezinte, de urgenţă, propuneri formale de continuare a sprijinului financiar pentru refugiaţii sirieni şi comunităţile de primire din Turcia, Iordania şi Liban, precum şi din alte regiuni. De asemenea, Concluziile adoptate de lideri conţin o serie de referiri la problematica cipriotă, fiind reafirmate angajamentele anterioare ale UE în acest domeniu, precum şi la îngrijorările provocate de problemele privind respectarea statului de drept şi a drepturilor fundamentale în Turcia.

Agenda externă a reuniunii liderilor a fost completată de o serie de discuţii punctuale cu privire la anumite dezvoltări recente pe această dimensiune, în special cu privire la Belarus şi Sahel, dar şi în ceea ce priveşte situaţiile din Libia şi Etiopia. De asemenea, liderii europeni au condamnat recentele activităţi maligne din spaţiul cibernetic, menţionând, în acest sens, Irlanda şi Polonia, şi invită Consiliul să identifice răspunsurile corespunzătoare, cu referire la instrumentarul dezvoltat de UE în domeniul diplomaţiei cibernetice.

În marja reuniunii Consiliului European, Preşedintele Klaus Iohannis a avut o întrevedere bilaterală cu Preşedintele Guvernului Regatului Spaniei, Pedro Sanchez, în cadrul căreia au discutat despre relaţiile bilaterale româno-spaniole în contextul celebrării în cursul acestui an, a 140 de relaţii bilaterale. Cu acest prilej, ambii lideri au reafirmat interesul comun pentru consolidarea relaţiei de Parteneriat Strategic dintre cele două state şi evoluţia proiectului european, în contextul post pandemie COVID-19.