“Mereu când un stat preia pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, este un prilej de mândrie pentru statul respectiv. Preşedinţia română a Consiliului va constitui cel mai bun prilej pe care-l avem pentru a pune toată România pe harta UE. Practic, cele şase luni în care vom deţine preşedinţia vor fi perioada în care toată Europa se va uita spre noi mai mult decât s-a uitat vreodată de la data aderării noastre. În plus, lumea ştie că atunci când deţii preşedinţia pentru prima dată, (...) ai nevoie de îndrumare, de sprijin, de ajutor. (...) Ceea ce România deja trebuie să facă acum este să lucreze cu statele care au deţinut preşedinţia înaintea noastră şi cu statele care vor deţine preşedinţia după noi, pentru a asigura continuitate, pentru a ne asigura că ideile bune pe care noi le vom pune pe agenda UE în timpul preşedinţiei române vor fi preluate şi de alte state”, a declarat Siegfried Mureşan.

Bulgaria a avut o temă care a grevat întreaga preşedinţie - Balcanii de Vest şi o viitoare posibilă extindere a UE către Balcanii de Vest. Siegfried Mureşan a vorbit despre tema cu care ar putea să se prezinte România la masa europeană.

“Ceea ce telespectatorii trebuie să ştie este că preşedinţia română a UE va avea loc într-un moment special, este perioada în care vor avea loc alegerile europarlamentare, la finalul lunii mai. (...) Preşedinţia română va avea trei caracteristici. Prima: datorită alegerilor europarlamentare, caracteristica este că între ianuarie şi martie, cel târziu începutul lunii aprilie, se pot finaliza procese legislative. După aceea, europarlamentarii vor fi in campanie electorală, nu se mai poate face nimic, dar mai este un moment important în luna iunie, după alegeri, când începe procesul de reaşezare instituţională - cine va fi preşedintele Comisiei Europene, cine va fi preşedintele Consiliului European, şi aceste decizii, dacă eşti la manete, dacă deţii preşedinţia, le poţi influenţa într-o oarecare  măsură. De aceea, trebuie să fim bine pregătiţi pentru a face cât mai multă muncă legislativă înainte de alegeri şi trebuie să fim credibili faţă de celelalte state pentru a putea modera şi conduce procesul de reaşezare instituţională.

Cea de-a doua trăsătură a preşedinţiei române este că în această perioadă se vor întâmpla o serie de lucruri importante pentru Europa şi se vor lua o serie de decizii importante. Ce se va întâmpla, în primul rând, pe 30 martie 2019? Marea Britanie, din păcate, va părăsi Uniunea Europeană. Cum va părăsi UE? Vom avea un acord tranzitoriu, cum va arată acel acord tranzitoriu? Sunt întrebări cărora încă nu le putem răspunde în detaliu dar cert este că pe 30 martie Marea Britanie va ieşi, unele lucruri se vor schimba şi noi va trebui să gestionăm acest proces. După aceea, dorim să luăm decizii legate de viitorul buget al Uniunii Europene după 2020, în timpul preşedinţiei române. Practic, cea de-a doua caracteristică este că vor fi teme majore, de importanţă majoră pentru toată Uniunea Europeană, pe care preşedinţia română va trebui să le gestioneze. Cel de-al treilea element - va trebui şi noi să punem o serie de teme româneşti, de importanţă regională pe agenda Uniunii Europene. Parteneriatul estic este tema pe care - spun şi eu - trebuie să o punem pe agendă. Apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, parteneriatul estic şi relaţia cu Federaţia Rusă, siguranţa din zona Mării Negre, e clar că acolo avem ceva în plus de spus faţă de oricare alt stat membru”, a mai precizat europarlamentarul.