Ambasadorul american la Bucureşti a vorbit recent despre o autostradă şi o cale ferată care să lege portul Constanţa de portul polonez Gdansk. Practic, e un coridor economic de transport, care are şi o componentă importantă de securitate.
Declaraţia ambasadorului american se referă la un proiect de colaborare din cadrul Iniţiativei Celor 3 Mări, a explicat, într-un interviu pentru Digi24, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.
„Declaraţia ambasadorului american, pe care am citit-o şi aici, evident, la Bruxelles, se referă la acest proiect de colaborare între naţiunile între Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Adriatică (Iniţiativa Celor 3 Mări - n.r.). Evident, aliatul american este un actor important, suntem extrem de bucuroşi că şi Germania participă. Cred că de la Summitul Celor 3 Mări de la Bucureşti Germania a început să participe la acest efort”, a subliniat nr. 2 în NATO, Mircea Geoană.
Pe de altă parte, „dacă ne uităm puţin la ideea despre un coridor de la Gdansk până la Constanţa este, de fapt, fostul coridor nr. 9 al Uniunii Europene, care a fost pus pe hartă în urmă cu aproape două decenii”, a menţionat Mircea Geoană, fost ministru de externe al României.
„Sperăm că atât în Iniţiativa Celor 3 Mări - al cărei summit virtual începe luni şi în care aceste subiecte vor fi discutate -, dar şi în context european şi transatlantic să putem să încurajăm investiţii, care sunt şi strategice, dar sunt şi economice şi generatoare de dezvoltare, de locuri de muncă, de prosperitate şi de securitate, care, într-un fel, vin la pachet”, a punctat adjunctul secretarului general al NATO.
„Evident, există proiecte de natură infrastructură energetică, infrastructură terestră, feroviară, care sunt de foarte mare utilitate. Astăzi, NATO nu foloseşte mai mult de 10 la sută din nevoile de transport şi de mobilitate militară în zona noastră, în zona noilor aliaţi, iar în proporţie de 90 la sută sunt utilizate infrastructuri civile, de unde şi terminologia de utilizare duală. Este nevoie, inclusiv pe axul Nord-Sud, de infrastructuri, Est-Vest, în mod evident, de la Constanţa la graniţa de vest, către inima Europei, dar şi Nord-Sud”, a arătat Mircea Geoană.
Zona Mării Negre, zonă strategică
„Zona Mării Negre este o zonă strategică de importanţă excepţională atât pentru NATO, cât şi pentru Rusia. După ocuparea ilegală a Crimeei, Rusia a construit şi-n Marea Neagră, dar şi-n Marea Baltică, pe acest areal Nord-Sud, pe flancul estic al Alianţei, capabilităţi militare preocupante. Crimeea şi această zonă a Mării Negre sunt folosite de Federaţia Rusă şi ca o trambulină, ca o proiecţie de forţă militară în Mediterana, în operaţiunile în care Federaţia Rusă este implicată în diverse teatre de operaţiuni. De aceea, Alianţa priveşte cu toată seriozitatea securitatea din zona Mării Negre”, a explicat Mircea Geoană.
Operaţiunile de poliţie aeriană pe care aliaţii le desfăşoară împreună cu România şi cu Bulgaria, în cazul litoralului vestic al Mării Negre, Grupul Multinaţional de la Craiova, prezenţa NATO şi prezenţa trupelor aliate, inclusiv a aliaţilor americani pe teritoriul României, toate sunt elemente de descurajare, a spus Mircea Geoană, subliniind rolul „extraordinar de important pe care România îl joacă în această ecuaţie, împreună cu aliaţii turci şi aliaţii bulgari”.
„Avem în continuare un nivel de vigilenţă crescut”, a dar asigurări oficialul NATO.
Referitor la informaţiile despre interceptări în spaţiul aerian al Mării Negre, el a recunoscut că există uneori şi „mici incidente” , dar a spus că ele sunt rezolvate de obicei prin „mijloace specific militare de de-conflictualizare a acestor operaţiuni”.
„Împreună cu Centrul Operaţional Aerian NATO din Spania, avem o imagine completă a tot ce înseamnă spaţiul aerian, spaţiul maritim şi spaţiul terestru al teritoriului aliat”, a dat asigurări Mircea Geoană.
NATO şi provocările pandemiei. Mircea Geoană: Suntem vigilenţi!
În ceea ce priveşte pandemia de coronavirus, secretarul general adjunct al NATO spune că este un moment dificil, care, din păcate, se prelungeşte.
„Am crezut şi am sperat cu toţii că după primul val al pandemiei lucrurile vor reveni gradual către normal. Din păcate, cifrele ne arată că lucrurile sunt mai complexe. Sperăm cu toţii să trecem cât mai bine aceste momente dificile. Sperăm, de asemenea, să putem să descoperim soluţii durabile la rezolvarea acestei pandemii. Şi suntem pregătiţi, aşa cum am arătat-o şi în cazul României, să sărim în ajutorul aliaţilor şi partenerilor acolo unde este nevoie de noi: distribuind materiale sanitare, coordonând strategic şi logistică, se pot baza pe Alianţa Nord-Atlantică”, a precizat Mircea Geoană.
Pentru NATO există însă provocări şi de altă natură - trebuie să contracareze acţiuni ce ţin de războiul hibrid: dezinformare şi atacuri cibernetice din partea unor inamici care nu mai sunt la fel de bine conturaţi ca în timpul războaielor clasice.
„Suntem, pe de o parte, vigilenţi în ceea ce priveşte criza sanitară în sine, dar mai ales la riscul existenţei unei tentaţii din partea unor actori statali sau non-statali să profite de un moment în care suntem cu toţii ocupaţi - alocăm resurse, avem preocupare în opiniile publice, atenţia factorului politic şi decident se îndreaptă în mod firesc către această pandemie, lupta împotriva pandemiei, relansarea economică, tot ce înseamnă evantaiul de măsuri pe care trebuie să le luăm - pentru a profita de o speranţă deşartă. Descurajăm, inclusiv prin acţiuni de comunicare publică, pentru a spune foarte clar că nu există niciun fel de risc la adresa cetăţenilor Alianţei Nord-Atlantice şi suntem plătiţi şi avem mandatul explicit să preîntâmpinăm o transformare a unui risc important sanitar şi economic într-o criză de securitate”, a arătat nr. 2 în NATO.
„Nu avem cum să cerem vreunei naţiuni, inclusiv în cazul Federaţiei Ruse sau al Chinei, de a nu-şi promova interesele. Suntem extrem de pregătiţi şi demascăm acţiuni de dezinformare, acţiuni de natură hibridă, atacuri cibernetice (de exemplu, Parlamentul norvegian atacat cibernetic de Rusia - n.r.). Sunt lucruri într-un fel normale, este o competiţie politică, economică, dar în momentul în care apar elemente care să distrugă încrederea cetăţenilor noştri în instituţiile democraţei, în clipa în care intrăm într-o zonă care implică alt tip de atitudine, aici trebuie să spunem extrem de clar că sunt inacceptabile şi că aceste lucruri trebuie să înceteze neîntârziat”, a afirmat Mircea Geoană în interviul pentru Digi24.
„Declaraţia ambasadorului american, pe care am citit-o şi aici, evident, la Bruxelles, se referă la acest proiect de colaborare între naţiunile între Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Adriatică (Iniţiativa Celor 3 Mări - n.r.). Evident, aliatul american este un actor important, suntem extrem de bucuroşi că şi Germania participă. Cred că de la Summitul Celor 3 Mări de la Bucureşti Germania a început să participe la acest efort”, a subliniat nr. 2 în NATO, Mircea Geoană.
Pe de altă parte, „dacă ne uităm puţin la ideea despre un coridor de la Gdansk până la Constanţa este, de fapt, fostul coridor nr. 9 al Uniunii Europene, care a fost pus pe hartă în urmă cu aproape două decenii”, a menţionat Mircea Geoană, fost ministru de externe al României.
„Sperăm că atât în Iniţiativa Celor 3 Mări - al cărei summit virtual începe luni şi în care aceste subiecte vor fi discutate -, dar şi în context european şi transatlantic să putem să încurajăm investiţii, care sunt şi strategice, dar sunt şi economice şi generatoare de dezvoltare, de locuri de muncă, de prosperitate şi de securitate, care, într-un fel, vin la pachet”, a punctat adjunctul secretarului general al NATO.
„Evident, există proiecte de natură infrastructură energetică, infrastructură terestră, feroviară, care sunt de foarte mare utilitate. Astăzi, NATO nu foloseşte mai mult de 10 la sută din nevoile de transport şi de mobilitate militară în zona noastră, în zona noilor aliaţi, iar în proporţie de 90 la sută sunt utilizate infrastructuri civile, de unde şi terminologia de utilizare duală. Este nevoie, inclusiv pe axul Nord-Sud, de infrastructuri, Est-Vest, în mod evident, de la Constanţa la graniţa de vest, către inima Europei, dar şi Nord-Sud”, a arătat Mircea Geoană.
Zona Mării Negre, zonă strategică
„Zona Mării Negre este o zonă strategică de importanţă excepţională atât pentru NATO, cât şi pentru Rusia. După ocuparea ilegală a Crimeei, Rusia a construit şi-n Marea Neagră, dar şi-n Marea Baltică, pe acest areal Nord-Sud, pe flancul estic al Alianţei, capabilităţi militare preocupante. Crimeea şi această zonă a Mării Negre sunt folosite de Federaţia Rusă şi ca o trambulină, ca o proiecţie de forţă militară în Mediterana, în operaţiunile în care Federaţia Rusă este implicată în diverse teatre de operaţiuni. De aceea, Alianţa priveşte cu toată seriozitatea securitatea din zona Mării Negre”, a explicat Mircea Geoană.
Operaţiunile de poliţie aeriană pe care aliaţii le desfăşoară împreună cu România şi cu Bulgaria, în cazul litoralului vestic al Mării Negre, Grupul Multinaţional de la Craiova, prezenţa NATO şi prezenţa trupelor aliate, inclusiv a aliaţilor americani pe teritoriul României, toate sunt elemente de descurajare, a spus Mircea Geoană, subliniind rolul „extraordinar de important pe care România îl joacă în această ecuaţie, împreună cu aliaţii turci şi aliaţii bulgari”.
„Avem în continuare un nivel de vigilenţă crescut”, a dar asigurări oficialul NATO.
Referitor la informaţiile despre interceptări în spaţiul aerian al Mării Negre, el a recunoscut că există uneori şi „mici incidente” , dar a spus că ele sunt rezolvate de obicei prin „mijloace specific militare de de-conflictualizare a acestor operaţiuni”.
„Împreună cu Centrul Operaţional Aerian NATO din Spania, avem o imagine completă a tot ce înseamnă spaţiul aerian, spaţiul maritim şi spaţiul terestru al teritoriului aliat”, a dat asigurări Mircea Geoană.
NATO şi provocările pandemiei. Mircea Geoană: Suntem vigilenţi!
În ceea ce priveşte pandemia de coronavirus, secretarul general adjunct al NATO spune că este un moment dificil, care, din păcate, se prelungeşte.
„Am crezut şi am sperat cu toţii că după primul val al pandemiei lucrurile vor reveni gradual către normal. Din păcate, cifrele ne arată că lucrurile sunt mai complexe. Sperăm cu toţii să trecem cât mai bine aceste momente dificile. Sperăm, de asemenea, să putem să descoperim soluţii durabile la rezolvarea acestei pandemii. Şi suntem pregătiţi, aşa cum am arătat-o şi în cazul României, să sărim în ajutorul aliaţilor şi partenerilor acolo unde este nevoie de noi: distribuind materiale sanitare, coordonând strategic şi logistică, se pot baza pe Alianţa Nord-Atlantică”, a precizat Mircea Geoană.
Pentru NATO există însă provocări şi de altă natură - trebuie să contracareze acţiuni ce ţin de războiul hibrid: dezinformare şi atacuri cibernetice din partea unor inamici care nu mai sunt la fel de bine conturaţi ca în timpul războaielor clasice.
„Suntem, pe de o parte, vigilenţi în ceea ce priveşte criza sanitară în sine, dar mai ales la riscul existenţei unei tentaţii din partea unor actori statali sau non-statali să profite de un moment în care suntem cu toţii ocupaţi - alocăm resurse, avem preocupare în opiniile publice, atenţia factorului politic şi decident se îndreaptă în mod firesc către această pandemie, lupta împotriva pandemiei, relansarea economică, tot ce înseamnă evantaiul de măsuri pe care trebuie să le luăm - pentru a profita de o speranţă deşartă. Descurajăm, inclusiv prin acţiuni de comunicare publică, pentru a spune foarte clar că nu există niciun fel de risc la adresa cetăţenilor Alianţei Nord-Atlantice şi suntem plătiţi şi avem mandatul explicit să preîntâmpinăm o transformare a unui risc important sanitar şi economic într-o criză de securitate”, a arătat nr. 2 în NATO.
„Nu avem cum să cerem vreunei naţiuni, inclusiv în cazul Federaţiei Ruse sau al Chinei, de a nu-şi promova interesele. Suntem extrem de pregătiţi şi demascăm acţiuni de dezinformare, acţiuni de natură hibridă, atacuri cibernetice (de exemplu, Parlamentul norvegian atacat cibernetic de Rusia - n.r.). Sunt lucruri într-un fel normale, este o competiţie politică, economică, dar în momentul în care apar elemente care să distrugă încrederea cetăţenilor noştri în instituţiile democraţei, în clipa în care intrăm într-o zonă care implică alt tip de atitudine, aici trebuie să spunem extrem de clar că sunt inacceptabile şi că aceste lucruri trebuie să înceteze neîntârziat”, a afirmat Mircea Geoană în interviul pentru Digi24.
