România luptă cu alte 18 mari oraşe pentru a aduce la Bucureşti Agenţia Europeană a Medicamentului. Agenţia are acum sediul în Marea Britanie, dar va trebui să plece odată cu ieşirea Regatului din Uniune. Oriunde se va muta, agenţia va duce la înflorirea economiei. Va crea locuri de muncă, va creşte consumul şi, mai ales, va atrage investiţii. Rămâne de văzut ce şanse are Bucureştiul, cu traficul său mereu aglomerat, să profite de această oportunitate, pentru că adversarii sunt redutabili.
Clădirea pe care o propune România pentru a deveni noul sediu al Agenţiei Europene a Medicamentului este în nordul Bucureştiului, în spatele staţiei de metrou Pipera.
Principalul rol al Agenţiei Europene a Medicamentului este să evalueze cererile de introducere pe piaţa Uniunii a tratamentelor umane şi veterinare.
„Înseamnă aproape 1.000 de locuri de muncă şi un buget anual de un miliard de euro (…) Ar însemna pentru România în primul rând un plus fantastic de imagine. (…) Atragerea de fonduri care să finanţeze Agenţia Europeană ar însemna aducerea României pe harta puterilor farmaceutice din lume în acest moment", a subliniat pentru Ştirile TVR directorul executiv al Patronatului Producătorilor Români de Medicamente, Dragoş Damian.
Comisia Europeană va face o selecţie foarte riguroasă a candidaturilor. Printre criterii se numără garanţia că agenţia se va putea muta rapid în noul sediu, existenţa unui spaţiu de birouri corespunzător, cu telecomunicaţii ultraperformante.
De asemenea, clădirea trebuie să fie uşor accesibilă. Soţiile angajaţilor instituţiei trebuie să-şi poată găsi de lucru, iar copiii să se poată înscrie la şcoli internaţionale.
Bătălia nu este simplă. Bucureştiul are contracandidaţi puternici, printre care Stockholm, Dublin, Copenhaga.
Lars Lokke Rasmussen, premierul danez: „Pentru a fi siguri că Agenţia Europeană a Medicamentului funcţionează bine chiar din prima zi, guvernul danez a decis să ofere spre închiriere o clădire nouă, modernă, care întruneşte toate cerinţele agenţiei".
Ultimul cuvânt îl vor avea cei 27 de şefi de stat şi de guvern. În noiembrie, la Bruxelles, vor decide prin vot unde se mută Agenţia Europeană a Medicamentului.
Teoretic, ar trebui să fie favorite ţările care nu au nicio agenţie europeană pe teritoriul lor. Gurile rele spun însă că situaţia seamănă cu cea de la concursul Eurovision, iar liderii vor susţine o capitală sau alta în funcţie de interesele ţării lor şi nu din motive obiective.
Principalul rol al Agenţiei Europene a Medicamentului este să evalueze cererile de introducere pe piaţa Uniunii a tratamentelor umane şi veterinare.
„Înseamnă aproape 1.000 de locuri de muncă şi un buget anual de un miliard de euro (…) Ar însemna pentru România în primul rând un plus fantastic de imagine. (…) Atragerea de fonduri care să finanţeze Agenţia Europeană ar însemna aducerea României pe harta puterilor farmaceutice din lume în acest moment", a subliniat pentru Ştirile TVR directorul executiv al Patronatului Producătorilor Români de Medicamente, Dragoş Damian.
Comisia Europeană va face o selecţie foarte riguroasă a candidaturilor. Printre criterii se numără garanţia că agenţia se va putea muta rapid în noul sediu, existenţa unui spaţiu de birouri corespunzător, cu telecomunicaţii ultraperformante.
De asemenea, clădirea trebuie să fie uşor accesibilă. Soţiile angajaţilor instituţiei trebuie să-şi poată găsi de lucru, iar copiii să se poată înscrie la şcoli internaţionale.
Bătălia nu este simplă. Bucureştiul are contracandidaţi puternici, printre care Stockholm, Dublin, Copenhaga.
Lars Lokke Rasmussen, premierul danez: „Pentru a fi siguri că Agenţia Europeană a Medicamentului funcţionează bine chiar din prima zi, guvernul danez a decis să ofere spre închiriere o clădire nouă, modernă, care întruneşte toate cerinţele agenţiei".
Ultimul cuvânt îl vor avea cei 27 de şefi de stat şi de guvern. În noiembrie, la Bruxelles, vor decide prin vot unde se mută Agenţia Europeană a Medicamentului.
Teoretic, ar trebui să fie favorite ţările care nu au nicio agenţie europeană pe teritoriul lor. Gurile rele spun însă că situaţia seamănă cu cea de la concursul Eurovision, iar liderii vor susţine o capitală sau alta în funcţie de interesele ţării lor şi nu din motive obiective.
