În 1908, agenţia pariziană Touring Club de France, una dintre cele mai puternice societăţi de turism din acea vreme, a lansat o provocare inedită: cine parcurgea 100 000 de kilometri pe jos, ocolind Pământul cu mijloace materiale proprii, avea să primească 100 000 de franci. Un franc pentru fiecare kilometru parcurs pe jos. Suma premiului ar echivala astăzi cu o jumătate de milion de euro.
Regulamentul concursului era strict: traseul urma să fie stabilit la alegerea concurenţilor, dar trebuia să fie parcurs integral pe jos, iar fondurile necesare să fie obţinute din resurse proprii.
În competiţie s-au înscris 200 de persoane, printre care şi patru studenţi români de la Paris, care aveau 19 ani: Dumitru Dan şi Paul Pîrvu (studenţi la geografie) şi Gheoghe Negreanu şi Alexandru Pascu (studenţi la Conservator).
Fortuna a fost de partea celor patru – dintre toate itinerarele, cel al românilor a fost singurul acceptat.
Astfel, la 1 aprilie 1910: patru studenţi români însoţiţi de câinele ciobănesc Harap, şi-au început călătoria. Au ales să poarte pe tot parcursul călătoriei costum naţional, opinci şi tricolorul în diagonală pe piept.
În total, echipa a purtat 28 de costume naţionale şi a ros 497 perechi de opinci. Dumitru Dan a fost singurul supravieţuitor din echipa celor patru.
El a primit la Paris premiul cel mare: titlul de „campion mondial pentru înconjurul Pământului pe jos” şi 100 000 franci – câte unul pentru fiecare kilometru parcurs.
Întreaga istorie o găsiţi AICI.
