De la strămoşii daci, la regine, pictori şi designeri celebri, ia a străbătut un drum lung în istorie. Dacă ştii să o “citeşti” ea poate spune povestea unui neam, iar dacă ştii să o porţi, ea poate fi un simbol al feminităţii universale.

Iniţiată de comunitatea La Blouse Roumaine pe 7 ianuarie 2013 a fost recunoscută oficial pentru prima dată în afara ţării, pe 24 iunie 2015, de Primăria Washington DC.

Astazi, femei de pe toată planeta vor purta ie, iar împreună vor forma o horă nemărginită a Drăgaicei, un cerc protector peste lume.

„Cămara Ta Mântuitorule, o văd împodobită. Şi îmbrăcăminte nu am ca să intru într-însa. Luminează-mi haina – taina sufletului meu! Şi mă mântuieşte, Mântuitorul meu” spuneau femeile când se apucau să coasă cămaşa populară.

Costumul popular românesc îşi are originile în vremea tracilor, geţilor şi dacilor, confecţionarea lui fiind transmisă din generaţie în generaţie, de la mamă la fiică, de la bunică la nepoată. Deşi nu se preda la şcoală, arta cusutului s-a păstrat şi a evoluat, iile fiind cele care au ajuns până în zilele noastre, pe care le regăsim în muzee, dar şi pe stradă, şi pe care le sărbătorim astazi, în Ziua Universală a Iei.

 

Ia, un ambasador de nădejde, parte a patrimoniului românesc, dar şi simbol al feminităţii universale

Cea mai importantă piesă a costumului popular femeiesc a ieşit din lada de zeste a străbunicii şi a intrat în atenţia reginelor României, a pictorilor şi fotografilor, dar şi a designerilor celebrii.

Regina Maria a României, dar şi Maria Tănase sau Smaranda Brăescu au fost printre primele personalităţi care au dus ia peste graniţele ţării. Regina Maria, o englezoiacă frumoasă, nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii, iubea costumul popular românesc pe care nu ezita sa-l îmbrace şi în care s-a lăsat fotografiată de nenumărate ori.

Smaranda Brăescu, prima femeie paraşutist din România, era cunoscută în epocă pentru dragostea faţă de portul popular, pe care îl considera cel mai potrivit costum de gală, atât în ţară cât şi în străinătate.

Mari artişti, precum Henri Matisse, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Constantin Daniel Rosenthal, au pictat ia românească, seduşi de frumuseţea şi autenticitatea ei.

De la galeriile de artă şi muzeele în care au fost expuse celebrele picturi, nu a mai fost decât un pas până la colecţiile designerilor internaţionali. Gucci, Jean Paul Gaultier, Galliano, Kenzo, Tom Ford (a reinterpretat ia din zona Sibiu), Yves Saint Laurent (1981 – colecţia “La blouse roumaine”), Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui, Philippe Guilet s-au inspirit, în colecţiile lor, din portul popular românesc. Kate Moss, Heidi Klum, Taylor Swift au păşit pe catwalk purtând aceste creaţii, iar celebra cântăreaţă Adele a apărut pe coperta revistei Vogue, îmbrăcată într-o bluza semnată Ford şi inspirată din portul popular românesc.

Ia de sărbătoare, ia de lucru, ia de ceremonial au însoţit femeia pe tot parcursul vieţii. Ca orice veşmânt tradiţional-ceremonial, ia constituie o secvenţă a memoriei colective, iar purtarea ei, o manifestare spirituală ce străbate timpul şi prin care se poate redescoperi istoria mitică a unui neam.

Ia românească, în patrimonial UNESCO

Dorinţa tuturor este ca ia românească să ajungă în patrimonial UNESCO. "Consider că ia românească este deja cel mai bun ambasador al românilor de pretutindeni şi de multe persoane este deja privit drept un brand de ţară. Unicitatea, detaliile şi simbolistica cusută în întregime manual pe iile româneşti o urcă la rang înalt, fiind un element definitoriu al poporului nostru", a mai spus preşedinta Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor şi fondatoare Flori de ie.

"Am reuşit să plimbăm ia românească peste hotare, în cadrul unor prezentări deosebite, din New York la Viena, Bari sau Dubai. Ţin să vă spun că peste tot în afara ţării ia românească a fost îndeosebi apreciată pentru talentul şi măiestria doamnelor ce le-au cusut, cu mare drag. Poveştile din spatele semnelor cusute atrag privirile iubitorilor de artă şi frumos. Oamenilor le place să fie unici, să se simtă deosebiţi, să simtă că iau parte în cadrul unor poveşti speciale", a arătat Cristina Chiriac.