Dincolo de staţiunile de schi şi pitorescul sat Viscri, ţinutul Braşovului ascunde multe alte tezaure turistice. Aşa că autorităţile locale vor să obţină pentru zona de nord a judeţului statutul de geoparc international UNESCO. Asta ar însemna, în anii ce vin, nu doar protejarea zonei, ci şi un important număr de turişti.
În zona de Nord a judeţului Braşov au avut loc ultimele erupţii bazaltice de pe teritoriul României, care au lăsat în urmă peisaje de o frumuseţe ireală. Totodată, regiunea adăposteşte cea mai mare pădure de stejari seculari, Canionul Roşu şi Lacul de Smarald de la Racoş. Până acum, nordul Braşovului era cunoscut mai mult datorită satului Viscri şi cetăţii Rupea.
Printre perlele turistice neştiute ale regiunii se numără Lacul de Smarald sau Castelul Sükösd-Bethlen. Puţini turişti au auzit şi de "bătrânul Carpaţilor", cum e cunoscut gorunul de peste 900 de ani de la Mercheaşa. Asociaţia Carpaterra, care gestionează acest areal natural, cu primăriile Rupea, Racoş şi Homorod, fac demersuri pentru obţinerea statului de geoparc internaţional UNESCO.
Comisia Naţională a României pentru UNESCO susţine deocamdată candidaturile la statutul de Geoparc Internaţional sub emblema UNESCO pentru două noi situri: Oltenia de sub Munte şi Ţinutul Buzăului. Geoparcul Ţara Haţegului este singurul recunoscut din România. A trecut de toate reevaluările UNESCO din 2005, de când a primit acest statut.
