Ilie Moromete, Apostol Bologa, Ştefan Tipătescu. Sunt doar câteva din zecile de personaje emblematice pe care Victor Rebengiuc le-a întruchipat, ca nimeni altul, în peste 60 de ani de carieră în teatru şi film.

Modest, Victor Rebengiuc dedică cea mai înaltă distincţie a statului român, pe care a primit-o azi, celor care i-au marcat cariera: de la Aura Buzescu şi Lucia Sturdza Bulandra, care i-au ghidat paşii în teatru, până la regizorii şi actorii cu care a împărţit scena şi ecranul timp de  peste 60 de ani:  "De-a lungul celor  61 de ani de profesie sunt o mulţime de oameni care au ajutat la cristalizarea carierei mele, începând cu profesoara mea, doamna Laura Buzescu, cu dna  Lucia Sturdza Bulandra, căreia i-am fost partener, am avut această onoare. Şi o mulţime de actori deosebiţi pe care i-am întâlnit în carieră,  regizori, ca Liviu Ciulei, Pintilie, Penciulescu, Purcărete,  Vlad Mugur şi încă mulţi alţii care m-au îndrumat şi m-au învăţat meseria asta. Colegii mei de generaţie - George Constantin, Amza Pellea, cozorici, Rautschi, Silvia Popovici, Gina Patrichi, Rucăreanu, Anda Toma, alături de care joc încă pe scenă, la Naţional. Sunt şi ei aici, alături de mine, în această decoraţie şi vă mulţumesc şi în numele lor."
 

Victor Rebengiuc nu a fost niciodată tipul de artist retras în turnul său de fildeş. Şi-a spus întotdeauna opinia despre mersul lucrurilor în societate şi politică, tăios şi autentic, aşa cum este şi pe scenă.

Festivalul Naţional de Teatru, care debutează peste două zile, îi este dedicat în acest an lui Victor Rebengiuc.

"V-aţi dedicat viaţa unei nobile arte, având credinţa că, prin cultură, umanitatea îşi găseşte salvarea în faţa urii şi a intoleranţei. Vă doresc să vă găsiţi în continuare puterea de a vă urma vocaţia pentru încă mulţi şi fericiţi ani", i-a spus preşedintele Iohannis marelui actor.
 

Născut pe 10 februarie 1933, Victor Rebengiuc este considerat, după mai mult de 60 de ani de activitate, unul dintre cei mai mari actori români, cu roluri memorabile atât în teatru, cât şi în film.

Este actor la Teatrul Bulandra din Bucureşti din anul 1957, dar a jucat şi pe scena Teatrului Naţional şi a Teatrului Mic.

În cinematografie este cunoscut pentru rolurile din "Pădurea spânzuraţilor" (1964), "Tănase Scatiu" (1976), "De ce trag clopotele, Mitică?" (1981), "Pădureanca" (1987), "Moromeţii" (1987), "Balanţa" (1992), "Cel mai iubit dintre pământeni" (1993), "Nunta mută" (2008), "Medalia de Onoare" (2009).

Din 1965 este căsătorit cu actriţa Mariana Mihuţ, alături de care a jucat în specatacolul de succes "O scrisoare pierdută", de I.L. Caragiale.