Universităţile europene sunt alianţe transnaţionale ale unor instituţii de învăţământ superior din întreaga UE, care se aliază în beneficiul studenţilor, al profesorilor şi al societăţii în ansamblul ei. Astăzi, Comisia Europeană a anunţat cele 24 de noi universităţi europene care vor adera la primele 17 alianţe ale instituţiilor de învăţământ superior selectate încă din 2019. Beneficiind de sprijin financiar din partea programelor Erasmus+ şi Orizont 2020, ele sporesc calitatea, incluziunea, digitalizarea şi atractivitatea învăţământului superior european.
Margaritis Schinas, vicepreşedintele pentru promovarea modului nostru de viaţă european, a declarat: „Comisia oferă astăzi un răspuns masiv apelului lansat de studenţi pentru o mai mare libertate de a studia în întreaga Europă, de profesori şi cercetători pentru o mai bună comasare a cunoştinţelor, precum şi de instituţiile de învăţământ superior pentru comasarea resurselor. Dispunând de 41 de universităţi europene, care implică 280 de instituţii susţinute cu fonduri în valoare de 287 de milioane EUR din bugetul UE, Spaţiul european al educaţiei devine o realitate tangibilă de mare amploare.”
Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, a declarat: „Sunt foarte încântată să constat că o gamă diversă de instituţii de învăţământ superior din toate statele membre şi din afara Uniunii sunt acum implicate în cele 41 de universităţi europene. Pandemia de COVID-19 a demonstrat că o cooperare transfrontalieră, multidisciplinară şi multiculturală mai profundă este singura modalitate de a ne redresa de pe urma crizei şi de a ne consolida trăinicia. Aceste universităţi europene reprezintă o piatră de temelie esenţială a Spaţiului european al educaţiei.”
Selectate dintre 62 de candidaturi, cele 24 de universităţi europene nou selectate implică 165 de instituţii de învăţământ superior din 26 de state membre şi din alte ţări participante la programul Erasmus+ (a se vedea anexa). Ele vor adânci cooperarea dintre instituţiile, studenţii şi personalul lor şi vor comasa resurse, cursuri, expertiză, date şi infrastructură, atât fizic, cât şi online. O colaborare mai strânsă va amplifica capacitatea lor de a face faţă provocărilor cu care se confruntă în cursul redresării şi ulterior. Ea le va ajuta să promoveze tranziţiile ecologică şi digitală, favorabile incluziunii, în beneficiul studenţilor lor şi al tuturor europenilor.
Universităţile europene prezintă primele rezultate
Comisia a realizat recent un sondaj în rândul celor 17 universităţi europene deja existente, selectate anul trecut. Rezultatele arată că 96 % dintre instituţii consideră că ar fi fost mai bine pregătite să se confrunte cu pandemia cauzată de noul coronavirus în cazul în care universitatea europeană de care aparţin ar fi fost deja pe deplin operaţională (ele au început activitatea abia în urmă cu 6 – 9 luni). Peste 60 % dintre ele consideră că apartenenţa la o universitate europeană a fost deja utilă pentru abordarea dificultăţilor actuale cauzate de criză. Exemple bune în acest sens sunt crearea de campusuri virtuale interuniversitare, care oferă cursuri comune mixte şi unităţi de învăţământ comune integrate în programa tuturor universităţilor componente. Universităţile europene urmăresc, de asemenea, să sprijine în continuare învăţarea pe tot parcursul vieţii, oferind cursanţilor de toate vârstele posibilitatea de a obţine microcertificate, acordate după încheierea unor cursuri sau module cu durată scurtă.
Universităţile europene includ diverse tipuri de instituţii de învăţământ superior, de la universităţi de ştiinţe aplicate, universităţi tehnice şi şcoli artistice de film şi mass-media, până la universităţi generaliste şi axate pe cercetare. Ele vor implica aproximativ 280 de instituţii de învăţământ superior din toate statele membre şi din afara Uniunii, situate nu doar în capitale, ci şi în regiuni mai îndepărtate ale Europei. Fiecare alianţă este compusă, în medie, din şapte instituţii de învăţământ superior. În timp ce unele alianţe sunt generaliste şi cuprind toate disciplinele, altele se concentrează, de exemplu, asupra dezvoltării sustenabile, asupra sănătăţii şi bunăstării, asupra digitalizării şi inteligenţei artificiale, asupra artei, ingineriei sau spaţiului.
În total, un buget de până la 287 de milioane EUR este disponibil pentru aceste 41 de universităţi europene. Fiecare alianţă primeşte până la 5 milioane EUR din programul Erasmus+ şi până la 2 milioane EUR din programul Orizont 2020 timp de trei ani, pentru a începe punerea în aplicare a planurilor lor şi pentru a asigura accesul altor instituţii de învăţământ superior din întreaga UE. Finanţarea din ambele programe reprezintă un pas important în consolidarea interacţiunilor dintre Spaţiul european al educaţiei şi Spaţiul european de cercetare. Progresele fiecărei alianţe sunt monitorizate riguros.
În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021 – 2027, Comisia a propus lansarea unor universităţi europene în cadrul programului Erasmus, în sinergie cu programul Orizont Europa şi cu alte instrumente ale UE.
Context
Comisia Europeană a propus liderilor Uniunii Europene Iniţiativa privind Universităţile Europene înaintea Summitului social de la Gothenburg, în noiembrie 2017, ca parte a unei viziuni globale vizând crearea unui Spaţiu european al educaţiei până în 2025. Iniţiativa a fost susţinută de Consiliul European în decembrie 2017, solicitându-se crearea a cel puţin 20 de universităţi europene până în 2024. Conceptul de universităţi europene a fost creat sub îndrumarea Comisiei Europene, în strânsă cooperare cu state membre, instituţii de învăţământ superior şi organizaţii studenţeşti.
