Sistemul bancar al Republicii Moldova rămâne încă fragil după loviturile puternice date prin renumitele scheme de tipul „furtul miliardului” şi „spălătoria rusească”. Este nevoie de ceva timp pentru resuscitarea acestuia, iar primii paşi sunt deja făcuţi. Autorităţile, de comun acord cu mediul de afaceri şi societatea civilă, ajustează cadru legal astfel încât să nu se mai calce pe aceeaşi greblă. Despre implementarea noii legislaţii s-a discutat astăzi la o conferinţă internaţională organizată de Asociaţia Businessului European. Evenimentul a adunat peste 100 de autorităţi şi experţi din şase ţări.
În prezent, Republica Moldova este în etapa de ajustare a cadrului legal cu scopul de a preveni spălarea banilor. Noua lege va include şi mai multe mecanisme practice, spun organizatorii conferinţei internaţionale. Reprezentanţii Asociaţiei Businessului European susţin că e cale lungă până la implementarea legii, astfel, sesiunea de astăzi a venit în ajutor cu mai multe instrumente utile.
MARIANA RUFA, director executiv Asociaţia Businessului European din Republica Moldova: La moment, a fost elaborat cadrul legal primar, urmează şi cel secundar, opţional nişte ghiduri pentru bănci. Doi, noi trebuie să ştim cum să-l implementăm, 3 cel mai importnat. Să fie o voinţă politică să fie reguli clare pentru toţi astfel încât să ne putem spăla de aceea ruşine după furtul miliardului şi de imaginea proastă care a curpins ţara noastră.
Atât societatea civilă, cât şi reprezentanţi ai instituţiilor de stat recunosc că, acum, sistemul bancar din Republica Moldova nu are nicio credibilitate. Încă mai este puternic ecoul celor două cazuri de rezonanţă: furtul unui miliard de dolari din trei bănci şi spălătoria rusească. Conducerea Băncii Naţionale susţine că trebuie redresată situaţia pentru a nu deveni, în timp, o problemă de securitate financiară a statului.
VLADIMIR MUNTEANU, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a Moldovei. „Dacă Moldova nu ţine pasul cu partenerii noştri din regiune sau cerinţele la nivel global, atunci riscul e foarte mare ca Republica Moldova poate deveni o ţară izolată. Riscul este mare că băncile îşi pot pierde conturile corespondente şi am trecut prin un asemenea episod acum câţiva ani. Nu mai pot fi admise asemenea abateri cum au avut loc în cadrul laundromatului sau fraudei bancare”.
Conducerea BNM, susţine că băncile comerciale şi-au învăţat lecţia şi acum sunt mult mai pregătite şi chiar dispun de mai multe mecanisme avansate de identificare a riscurilor. Şi sistemul bancar la nivel naţional e mai securizat, şi va fi îmbunătăţit şi de noua lege.
LASZLO DIOSI, CEO Mobiasbanca, preşedintele Asociaţiei Businessului European din Republica Moldova: Asta este metoda ca să evităm infracţiuni financiare şi situaţii precum a fost cu furtul miliardului. Banca Naţională şi oficiu sunt foarte bine pregătiţi şi au o discuţie continuă cu toţi participanţii din sectorul financiar şi bancar.
La conferinţă au participat experţi din şase ţări. Toţi spun că este un drum lung pentru ajustarea cadrului legal şi implementarea acestuia.
DANIEL STAICU, fost preşedinte, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, România: Cooperarea internaţională poate fi o mare provocare după cum aţi văzut şi în exemplu meu când a fost vorba de identificarea beneficiarului real pe un lanţ de societăţi care s-a întins pe mai multe jurisdicţii care se află în afara UE, când aceste companii se află într-un de tip off-shore, de tip paradis fiscal.
Conferinţa internaţională „Prevenirea Spălării Banilor” a fost organizată de Asociaţia Businessului European din Republica Moldova. Evenimentul a fost finanţat de Uniunea Europeană, Guvernul Suediei şi Fundaţia Est- Europeană.
MARIANA RUFA, director executiv Asociaţia Businessului European din Republica Moldova: La moment, a fost elaborat cadrul legal primar, urmează şi cel secundar, opţional nişte ghiduri pentru bănci. Doi, noi trebuie să ştim cum să-l implementăm, 3 cel mai importnat. Să fie o voinţă politică să fie reguli clare pentru toţi astfel încât să ne putem spăla de aceea ruşine după furtul miliardului şi de imaginea proastă care a curpins ţara noastră.
Atât societatea civilă, cât şi reprezentanţi ai instituţiilor de stat recunosc că, acum, sistemul bancar din Republica Moldova nu are nicio credibilitate. Încă mai este puternic ecoul celor două cazuri de rezonanţă: furtul unui miliard de dolari din trei bănci şi spălătoria rusească. Conducerea Băncii Naţionale susţine că trebuie redresată situaţia pentru a nu deveni, în timp, o problemă de securitate financiară a statului.
VLADIMIR MUNTEANU, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a Moldovei. „Dacă Moldova nu ţine pasul cu partenerii noştri din regiune sau cerinţele la nivel global, atunci riscul e foarte mare ca Republica Moldova poate deveni o ţară izolată. Riscul este mare că băncile îşi pot pierde conturile corespondente şi am trecut prin un asemenea episod acum câţiva ani. Nu mai pot fi admise asemenea abateri cum au avut loc în cadrul laundromatului sau fraudei bancare”.
Conducerea BNM, susţine că băncile comerciale şi-au învăţat lecţia şi acum sunt mult mai pregătite şi chiar dispun de mai multe mecanisme avansate de identificare a riscurilor. Şi sistemul bancar la nivel naţional e mai securizat, şi va fi îmbunătăţit şi de noua lege.
LASZLO DIOSI, CEO Mobiasbanca, preşedintele Asociaţiei Businessului European din Republica Moldova: Asta este metoda ca să evităm infracţiuni financiare şi situaţii precum a fost cu furtul miliardului. Banca Naţională şi oficiu sunt foarte bine pregătiţi şi au o discuţie continuă cu toţi participanţii din sectorul financiar şi bancar.
La conferinţă au participat experţi din şase ţări. Toţi spun că este un drum lung pentru ajustarea cadrului legal şi implementarea acestuia.
DANIEL STAICU, fost preşedinte, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, România: Cooperarea internaţională poate fi o mare provocare după cum aţi văzut şi în exemplu meu când a fost vorba de identificarea beneficiarului real pe un lanţ de societăţi care s-a întins pe mai multe jurisdicţii care se află în afara UE, când aceste companii se află într-un de tip off-shore, de tip paradis fiscal.
Conferinţa internaţională „Prevenirea Spălării Banilor” a fost organizată de Asociaţia Businessului European din Republica Moldova. Evenimentul a fost finanţat de Uniunea Europeană, Guvernul Suediei şi Fundaţia Est- Europeană.
