România marchează vineri, 1 ianuarie 2021, 14 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, perioadă în care a beneficiat de nu mai puţin de 60 de miliarde de euro din fonduri europene. În paralel, România a încheiat anul 2020 cu un record, reuşind să obţină aproape 80 de miliarde de euro la negocierile referitoare la fondul de redresare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro şi privitoare la Cadrul Financiar Multianul 2021-2027, fonduri care vor putea fi utilizate pe parcursul anilor 2021-2023 în cazul NGEU şi până în 2027 în privinţa CFM.
România a primit 60,2 miliarde de euro de la Comisia Europeană şi a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 20,52 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie 2007 – 30 septembrie 2020, conform balanţei publicate de Ministerul Finanţelor Publice.
Astfel, după 13 ani de apartenenţă la Uniunea Europeană, România are un sold pozitiv de 39,68 miliarde de euro, fonduri europene primite de ţara noastră peste banii cu care a contribuit la bugetul UE.
În termeni simplificaţi, pentru fiecare un euro cu care România a contribuit la bugetul Uniunii Europene a primit înapoi câte trei euro.
Potrivit Agerpres, România a atras până la începutul lunii decembrie a anului în curs 9,07 miliarde de euro din fondurile europene aferente politicii de coeziune alocate perioadei 2014 – 2020, ceea ce echivalează cu o rată de absorbţie de 40,14%.
În următorii ani va beneficia de 46,4 miliarde de euro prin bugetul multianual al Uniunii Europene, cărora li se vor adăuga 33,5 miliarde de euro din Planul de redresare, ajungând astfel la aproape 80 de miliarde de euro, cea mai mare sumă obţinută de ţara noastră până în prezent.
În total, însă, României vor reveni 79,94 miliarde de euro, restul fondurilor având ca sursă de provenienţă Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună şi Fondul pentru o Tranziţie Justă (FTJ).
Cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) şi 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziţie Justă (reprezentând 11,09%).
În ce priveşte România, anul european şi euro-atlantic 2020 a fost o reconfirmare a credibilităţii, a maturităţii şi a respectului de care un aliat şi un stat membru se poate bucura dacă îşi urmează cursul occidental. În pofida efectelor pandemiei şi ale multor nevralgii interne, România a practicat un joc model pe plan european şi euro-atlantic. A fost primul stat UE care a găzduit rezerva strategică medicală a Uniunii Europene şi primul aliat NATO care utilizat capabilitatea de transport strategic a Alianţei pentru a transporta echipamente medicale, demonstrând crucialitatea existenţei acestor organizaţii pentru bunul mers al Occidentului politic. A oferit o triplă perspectivă de solidaritate, trimiţând echipe de experţi, medici şi asistenţi în trei state: Italia – ţara din UE care este acasă pentru peste un milion de români; Republica Moldova – al doilea stat românesc şi Statele Unite ale Americii – aliatul strategic numărul unu. Pe scurt, România a fost chipul solidarităţii europene. A demonstrat capacitate de negociere, obţinând importante beneficii de pe urma măsurilor luate de Uniunea Europeană pentru gestionarea efectelor pandemiei, pentru ca în luna decembrie să obţină şi găzduirea viitorului Centru al UE pentru securitate cibernetică, prima structură europeană de pe teritoriul ţării. În paralel, România a semnat o serie de acorduri de apărare, economice şi energetice cu Statele Unite, luna octombrie fiind un adevărat “desant guvernamental românesc la Washington”. Per total, România închide acest an şi acest deceniu cu certitudinea majoră a unui rezervor financiar de 80 de miliarde de euro pe care îl va putea accesa pe parcursul următorului deceniu pentru modernizarea şi redresarea economică a ţării.
