Potrivit declaraţiei, cele cinci ţări – care sunt membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU – consideră că este responsabilitatea lor principală să evite războiul între statele nucleare şi să reducă riscurile strategice, urmărind în acelaşi timp să colaboreze cu toate ţările pentru a crea o atmosferă de securitate, scrie Calea Europeană.

“Afirmăm că un război nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie să fie purtat niciodată”, se arată în versiunea în limba engleză a declaraţiei citată de Reuters.

“Întrucât utilizarea armelor nucleare ar avea consecinţe de mare anvergură, afirmăm, de asemenea, că armele nucleare – atât timp cât acestea continuă să existe – ar trebui să servească unor scopuri defensive, să descurajeze agresiunea şi să prevină războiul.”

Franţa a publicat, de asemenea, declaraţia, subliniind că cele cinci puteri şi-au reiterat determinarea pentru controlul armelor nucleare şi dezarmare. Acestea vor continua abordările bilaterale şi multilaterale pentru controlul armelor nucleare, se arată în declaraţie.

Declaraţia aşa-numitului grup P5 vine în contextul în care relaţiile bilaterale dintre Statele Unite şi Moscova au ajuns la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece, în timp ce relaţiile dintre Washington şi China sunt, de asemenea, la un nivel scăzut din cauza unei serii de dezacorduri.

În noiembrie, Pentagonul şi-a mărit brusc estimarea privind arsenalul de arme nucleare preconizat de China în următorii ani, afirmând că Beijingul ar putea avea 700 de focoase până în 2027 şi posibil 1.000 până în 2030.

Washingtonul a îndemnat în repetate rânduri China să se alăture Statelor Unite şi Rusiei într-un nou tratat de control al armelor, însă Beijing-ul a respins aceste invitaţii, în timp ce Moscova şi Washington au prelungit anul trecut Tratatul New Start cu încă cinci ani.

Tensiunile geopolitice dintre Moscova şi ţările occidentale au crescut din cauza îngrijorărilor legate de consolidarea militară a Rusiei în apropierea Ucrainei vecine. Moscova afirmă că îşi poate muta armata în jurul propriului teritoriu după cum consideră necesar.

Joia trecută, preşedintele SUA, Joe Biden, i-a spus omologului său rus, Vladimir Putin, că o eventuală mişcare asupra Ucrainei va atrage sancţiuni şi o prezenţă sporită a SUA în Europa, unde tensiunile sunt mari după consolidarea militară a Rusiei la graniţă.

Oficialii americani şi ruşi vor avea discuţii de securitate pe 10 ianuarie pentru a discuta despre preocupările legate de activitatea militară a fiecăruia dintre ei şi pentru a face faţă tensiunilor crescânde legate de Ucraina, au declarat cele două ţări.

O conferinţă privind un tratat nuclear major, care trebuia să înceapă marţi la Naţiunile Unite, a fost amânată până în august din cauza pandemiei COVID-19.