Milionarii din agricultură, sprijiniţi de preşedinţia Republicii Moldova, îşi doresc să pună mâna pe ce avem cel mai puţin şi mai de preţ - apa. Pentru ei nu contează că ţara are de trei ori mai puţină apă potabilă pe cap de locuitor decât norma europeană, atunci când la mijloc sunt profituri uriaşe. Îşi doresc, cu orice preţ, să poată iriga culturile cu ape din subteran, chiar cu riscul de a transforma solul într-unul nefertil din cauza excesului de săruri din asceste ape. Sub presiunea preşedintelui, în Parlament s-a creat un grup de lucru pentru a schimba, în acest sens, legea apei.
IGOR DODON, preşedintele Republicii Moldova: „Până la sfârşitul lunii iulie să permită din fântîni artiziene irigarea culturilor cu valoare adăugată, livezi. În toate ţările acest lucru este posibil, În România, Ucraina acest lucru este posibil, la noi nu. Nu ştiu ce s-au găsit mai catolici ca papa de la roma şi nu permit utlizarea apei din subteran la irigare, trebuie de permis acest lucru."
Intenţionat sau nu, preşedintele Igor Dodon a prezentat o informaţie trunchiată referitoare la posibilitatea agricultorilor din ţările vecine Republicii Moldova de a folosi apa din subteran pentru irigaţii.
ALECU RENIŢĂ, ecologist: "Este un loby foarte puternic de a deschide capul şi de a le da voie să fie stăpâni şi pe apele subterane. Nişte ecologişti, chestii de astea sunt insultătoare, este modelul lui tipic de a învrăjbi oamenii."
Şi asta pentru că în România este permisă irigarea cu ape din subteran doar acolo unde agricultorii nu au acces la canalele de irigaţii cu apă din râuri. În plus, forajele sunt permise doar până la o adâncime de 40 de metri. În România se irigă cu apă din subteran, care nu este periculoasă pentru sol. În Republica Moldova, însă, această apă prezintă un pericol pentru fertilitatea solului, din cauza excesului de săruri. Pe de altă parte, în Ucraina guvernul a anunţat, la începutul anului, că există riscul ca populaţia să primească apă cu program, pentru că a scăzut drastic debitul apelor subterane şi de suprafaţă.
ALECU RENIŢĂ, ecologist: „Viciul cel mai mare a lui Dodon - El spune minciuni pe bandă rulantă. El niciodată nu se documentează, dar grăieşte. Republica Moldova are cel mai prost şef de stat nu din Europa, dar din lume. Şi pot argumenta inclusiv prin faptul că vrea să se bage în subsolul Republicii Moldova şi să ia apă."
IULIANA CANTARAGIU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu: „Noi în loc să protejăm subteranul nostru noi îl deschidem dezmăţului."
Frăsineşti, raionul Ungheni. Localitate cu un deficit enorm de apă. Oamenii de aici luptă pentru fiecare strop de apă din fântâni şi cred că problema ar fi început încă din perioada sovietică, atunci când agricultorii irigau sute de hectare de culturi cu apă din subteran.
În cea mai dezvoltată eră a omenirii, sătenii din Frăsineşti strâng apă de ploaie, rezervă pentru zilele în care fântânile nu vor da niciun strop. Iar alţii, din puţinul pe care îl au, şi-au forat propriile sonde pentru a nu suferi de sete.
Şi mai greu le este angajaţilor grădiniţei din sat, care sunt obligaţi să aducă, zilnic, apă cu căruţa din alte părţi pentru a putea pregăti mâncarea copiilor.
În plus, apa care izvorăşte din fântâni înregistrează depăşiri la săruri şi la alţi parametrii chimici, tot din cauza agricultorilor care au folosit pesticide... după ureche. Aşa că cei mai mulţi locuitori au probleme de sănătate şi, în special, cu dantura.
Efectul negativ al apei de proastă calitate, în proporţie de 80 la sută, din subteranul Republicii Moldova ar putea fi resimţit şi asupra fertilităţii solului. Pământurile ţării, care au cel mai mult humus din lume, riscă să nu mai dea roadă, în următoarele decenii, dacă vor fi folosite apele subterane pentru irigaţii.
ALECU RENIŢĂ, ecologist: "Nu o să mai fie soluri, ci săruri. Pământurile noastre vor fi acoperite cu o pojghiţă de sare, ele nu vor mai rodi. Dacă aţi văzut un pustiu, atunci să ştiţi că iată aşa începe pustiul de la săruri şi nisipuri care se aşează pe pământurile fertile."
Toate studiile de până acum confirmă acest lucru şi spun că solurile Republicii Moldova sunt vulnerabile la apele subterane.
ALECU RENIŢĂ, ecologist: „Calitatea apei din Republica Moldova din subsol nu este bună pentru irigare."
Ba chiar mai mult, specialiştii spun că au găsit depăşiri la nitraţi şi în apele subterane de la 120 de metri adâncime.
IULIANA CANTARAGIU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu: "Am cunoscuţi care au decedat de ciroză, nefiind alcoolici din cauză că au consumat o perioadă îndelungată apă cu depăşiri la nitraţi."
În plus, există riscul ca populaţia Republicii Moldova să nu mai dispună de un volum suficient de apă potabilă peste câţiva ani, dacă acest proiect va primi undă verde. Asta pentru că, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, există doar 500 de metri cubi de apă potabilă, pe cap de locuitor, pe an, în timp ce media europeană este 1.700 de metri cubi pe an pe cap de locuitor.
IULIANA CANTARAGIU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu: "Noi la categoria cu 500 metri cubi de apă per cap pe an, suntem clasaţi ca ţară cu insuficiente resurse de apă."
Specialiştii de la preşedinţia Republicii Moldova nu ţin cont, se pare, de toate aceste riscuri. De aceea, pun presiune pe instituţiile statului să înceapă procesul de modificare a legii apelor. În Parlament s-a creat, deja, un grup de lucru, iar la Guvern se discută intens despre acest proiect de lege.
IULIANA CANTARAGIU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu: „Guvernul actual este staful de campanie a lui Igor Dodon. Ei au sarcină Dodon a promis electoratului, noi trebuie să facem, e bine, nu e bine.. De ce tu mergi împotriva domeniului de dragul unor mofturi a unor politicieni."
Grav este că cei care lucrează la acest proiect de lege nu ştiu câtă apă avem în subteran şi de aceea nu ştim dacă va rămâne suficientă pentru consum, după ce ar începe irigaţiile.
ALECU RENIŢĂ, ecologist: "Ei nu cunosc câtă apă potabilă subterană avem. O căldare, o sută, 500, ca să poţi să spui că noi avem atâta apă şi în 50 de ani scoatem atâta apă şi mai rămâne pentru apă potabilă încă atâta. Nu există niciun studiu.”
Autorităţile vor sa permită agricultorilor să extragă apa pentru irigaţii de la o adâncime de până la 400 de metri, pentru 5.000 de hectare, la început.
IULIANA CANTARAGIU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu: " O picătură de apă îi trebuiesc 20 de ani ca să ajungă până la adâncime."
Specialiştii susţin că apa subterană trebuie conservată, solicitare semnată de 70 de ONG-uri de mediu, care a fost deja expediată Parlamentului, Guvernului şi mai multor ambasadori.
IULIANA CANTARAGIU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu: "Deşi nici subteranul nostru nu este bun pentru potabilizare."
Pentru irigarea terenurilor s-ar putea folosi apele de suprafaţă. Însă, din păcate, în Republica Moldova nu este niciun râu curat, toate sunt extrem de poluate, chiar cele mai poluate din Europa. Problema s-ar rezolva pentru totdeauna dacă se vor construi staţii de epurare în fiecare localitate.
IULIANA CANTARAGIU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu: "Ne-am bătut joc de apele de suprafaţă şi haideţi acum să ne batem joc şi de apele de subteran”.
Unii specialişti spun că o soluţie ar fi schimbarea specificului agriculturii din Republica Moldova. Mai exact, utilizarea culturilor care nu au nevoie de irigaţii. Sau poate fi dezvoltată zootehnia, mai ales ca relieful ţării permite acest lucru.
ALECU RENIŢĂ, ecologist: "În loc să schimbe modelul de agricultură sovietică, unde trebuie să găsească ce culturi să fie plantate care să se potrivească cu mediul, el merge cu formule populiste."
Revenind la modificările legii apelor, există voci care spun că presiunea care se pune pe instituţiile statului nu este doar în interesul lui Igor Dodon, înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie, ci şi în interesul unui grup restrâns al milionarilor din agricultură.
ALECU RENIŢĂ, ecologist: Această lege pentru care se face loby are interes pentru un grup restrâns şi nu pentru fermierii care ar trebuie să beneficieze."
Să facem un simplu exerciţiu de imaginaţie! Ce s-ar întâmpla dacă locuitorii din Chişinău nu ar mai primi apă la robinete?
ALECU RENIŢĂ, ecologist: „Dacă n-ar fi trei zile apă, ne-ar costa milioane de euro ca să asigurăm un milion de oameni cu apă potabilă."
Şi asta pentru că apa potabilă din subteran care a mai rămas nu este suficientă pentru toată populaţia ţării. Unde mai pui că preşedinte, care cere insistent folosirea acestei ape pentru irigaţii, recunoaşte că ne confruntăm cu o secetă prelungită.
SSINCRON IGOR DODON, preşedintele Republicii Moldova: „Aceste secete pe care le avem în acest an cu regret în viitor prognozele nu sunt cele mai bune, apele subterane s-au dus şi mai jos."
Am încercat, în repetate rânduri, să luăm legătura cu un reprezentant al Agenţiei Apele Moldovei, pentru a ne oferi un punct de vedere pe marginea acestui subiect, dar nimeni nu a fost dispus să ne vorbească. Ba mai mult, când am cerut, la telefon, să discutam cu cineva din conducere, un angajat al instituţiei ne-a spus că toţi şefii ar fi plecaţi la şedinţa Parlamentului, asta în timp ce Legislativul intrase în vacanţă şi nicio comisie nu avea activitate. Apoi, ni s-a spus să revenim mai târziu...
Însă nimeni nu ne-a mai răspuns la telefon. Am solicitat un interviu şi de la cei doi secretari de stat din ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Maxim Popov şi Dorin Andros, dar ambii ne-au declarat că nu se pot pronunţa în ceea ce priveşte riscurile irigaţiilor cu ape din subteran.
ALECU RENIŢĂ, ecologist: „Această intenţie a lui Dodon vine din populism şi nu din studii. Eu ştiu că el a dat indicaţii de tip dictatorial, că cei care nu dau avize vor fi fugăriţi de la lucru, aşa e modelul lui de a bate cu pumnul în masă şi el crede că toată lumea tremură în faţa lui.”.
Într-un final, al treilea secretar de stat al ministerului ne-a spus că, de fapt, agricultorii vor fi obligaţi să-şi instaleze staţii de tratare a apelor, extrem de costisitoare.
MIHAIL MACHIDON, secretar de stat, ministerul Mediului: "Eu nu cred că ajunge la o sută de mii de euro, nu cred în aşa cifre."
Oficialul a mai declarat că este vorba de un grup restrâns de agricultori care vor beneficia de acest priveligiu, pentru irigare în picurare, însă nu ştie câtă apă vor extrage, cât vor plăti pentru ea şi câtă apă va mai rămâne în condiţiile de secetă tot mai acută. Ba mai mult, secretarul de stat, la fel ca preşedintele Igor Dodon, a făcut referire la ţările vecine Republicii Moldova, spunând că ele permit irigarea din subteran în condiţii mult mai stricte decât se intenţionează aici.
MIHAIL MACHIDON, secretar de stat, ministerul Mediului: "Mai cu seamă se irigă în România, Ucraina, vecinii noştri când irigă din straturile respective ar fi banal să spunem că straturile nu au o interconectare."
Preşedintele Dodon nu renunţă la intenţia de modificare a Legii Apelor, în ciuda semnalelor de alarmă trase de ecologişti şi de specialiştii în domeniu.
Deocamdată, nouă nu ne rămâne decât să sperăm că sunt specialişti în instituţiile statului care vor ţine cont de părerile experţilor şi nu vor sacrifica rezervele naţionale de apă în folosul elitei din agricultură.
Intenţionat sau nu, preşedintele Igor Dodon a prezentat o informaţie trunchiată referitoare la posibilitatea agricultorilor din ţările vecine Republicii Moldova de a folosi apa din subteran pentru irigaţii.
ALECU RENIŢĂ, ecologist: "Este un loby foarte puternic de a deschide capul şi de a le da voie să fie stăpâni şi pe apele subterane. Nişte ecologişti, chestii de astea sunt insultătoare, este modelul lui tipic de a învrăjbi oamenii."
Şi asta pentru că în România este permisă irigarea cu ape din subteran doar acolo unde agricultorii nu au acces la canalele de irigaţii cu apă din râuri. În plus, forajele sunt permise doar până la o adâncime de 40 de metri. În România se irigă cu apă din subteran, care nu este periculoasă pentru sol. În Republica Moldova, însă, această apă prezintă un pericol pentru fertilitatea solului, din cauza excesului de săruri. Pe de altă parte, în Ucraina guvernul a anunţat, la începutul anului, că există riscul ca populaţia să primească apă cu program, pentru că a scăzut drastic debitul apelor subterane şi de suprafaţă.
ALECU RENIŢĂ, ecologist: „Viciul cel mai mare a lui Dodon - El spune minciuni pe bandă rulantă. El niciodată nu se documentează, dar grăieşte. Republica Moldova are cel mai prost şef de stat nu din Europa, dar din lume. Şi pot argumenta inclusiv prin faptul că vrea să se bage în subsolul Republicii Moldova şi să ia apă."
IULIANA CANTARAGIU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu: „Noi în loc să protejăm subteranul nostru noi îl deschidem dezmăţului."
Frăsineşti, raionul Ungheni. Localitate cu un deficit enorm de apă. Oamenii de aici luptă pentru fiecare strop de apă din fântâni şi cred că problema ar fi început încă din perioada sovietică, atunci când agricultorii irigau sute de hectare de culturi cu apă din subteran.
În cea mai dezvoltată eră a omenirii, sătenii din Frăsineşti strâng apă de ploaie, rezervă pentru zilele în care fântânile nu vor da niciun strop. Iar alţii, din puţinul pe care îl au, şi-au forat propriile sonde pentru a nu suferi de sete.
Şi mai greu le este angajaţilor grădiniţei din sat, care sunt obligaţi să aducă, zilnic, apă cu căruţa din alte părţi pentru a putea pregăti mâncarea copiilor.
În plus, apa care izvorăşte din fântâni înregistrează depăşiri la săruri şi la alţi parametrii chimici, tot din cauza agricultorilor care au folosit pesticide... după ureche. Aşa că cei mai mulţi locuitori au probleme de sănătate şi, în special, cu dantura.
Efectul negativ al apei de proastă calitate, în proporţie de 80 la sută, din subteranul Republicii Moldova ar putea fi resimţit şi asupra fertilităţii solului. Pământurile ţării, care au cel mai mult humus din lume, riscă să nu mai dea roadă, în următoarele decenii, dacă vor fi folosite apele subterane pentru irigaţii.
ALECU RENIŢĂ, ecologist: "Nu o să mai fie soluri, ci săruri. Pământurile noastre vor fi acoperite cu o pojghiţă de sare, ele nu vor mai rodi. Dacă aţi văzut un pustiu, atunci să ştiţi că iată aşa începe pustiul de la săruri şi nisipuri care se aşează pe pământurile fertile."
Toate studiile de până acum confirmă acest lucru şi spun că solurile Republicii Moldova sunt vulnerabile la apele subterane.
ALECU RENIŢĂ, ecologist: „Calitatea apei din Republica Moldova din subsol nu este bună pentru irigare."
Ba chiar mai mult, specialiştii spun că au găsit depăşiri la nitraţi şi în apele subterane de la 120 de metri adâncime.
IULIANA CANTARAGIU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu: "Am cunoscuţi care au decedat de ciroză, nefiind alcoolici din cauză că au consumat o perioadă îndelungată apă cu depăşiri la nitraţi."
În plus, există riscul ca populaţia Republicii Moldova să nu mai dispună de un volum suficient de apă potabilă peste câţiva ani, dacă acest proiect va primi undă verde. Asta pentru că, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, există doar 500 de metri cubi de apă potabilă, pe cap de locuitor, pe an, în timp ce media europeană este 1.700 de metri cubi pe an pe cap de locuitor.
IULIANA CANTARAGIU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu: "Noi la categoria cu 500 metri cubi de apă per cap pe an, suntem clasaţi ca ţară cu insuficiente resurse de apă."
Specialiştii de la preşedinţia Republicii Moldova nu ţin cont, se pare, de toate aceste riscuri. De aceea, pun presiune pe instituţiile statului să înceapă procesul de modificare a legii apelor. În Parlament s-a creat, deja, un grup de lucru, iar la Guvern se discută intens despre acest proiect de lege.
IULIANA CANTARAGIU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu: „Guvernul actual este staful de campanie a lui Igor Dodon. Ei au sarcină Dodon a promis electoratului, noi trebuie să facem, e bine, nu e bine.. De ce tu mergi împotriva domeniului de dragul unor mofturi a unor politicieni."
Grav este că cei care lucrează la acest proiect de lege nu ştiu câtă apă avem în subteran şi de aceea nu ştim dacă va rămâne suficientă pentru consum, după ce ar începe irigaţiile.
ALECU RENIŢĂ, ecologist: "Ei nu cunosc câtă apă potabilă subterană avem. O căldare, o sută, 500, ca să poţi să spui că noi avem atâta apă şi în 50 de ani scoatem atâta apă şi mai rămâne pentru apă potabilă încă atâta. Nu există niciun studiu.”
Autorităţile vor sa permită agricultorilor să extragă apa pentru irigaţii de la o adâncime de până la 400 de metri, pentru 5.000 de hectare, la început.
IULIANA CANTARAGIU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu: " O picătură de apă îi trebuiesc 20 de ani ca să ajungă până la adâncime."
Specialiştii susţin că apa subterană trebuie conservată, solicitare semnată de 70 de ONG-uri de mediu, care a fost deja expediată Parlamentului, Guvernului şi mai multor ambasadori.
IULIANA CANTARAGIU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu: "Deşi nici subteranul nostru nu este bun pentru potabilizare."
Pentru irigarea terenurilor s-ar putea folosi apele de suprafaţă. Însă, din păcate, în Republica Moldova nu este niciun râu curat, toate sunt extrem de poluate, chiar cele mai poluate din Europa. Problema s-ar rezolva pentru totdeauna dacă se vor construi staţii de epurare în fiecare localitate.
IULIANA CANTARAGIU, preşedinte, Centrul Naţional de Mediu: "Ne-am bătut joc de apele de suprafaţă şi haideţi acum să ne batem joc şi de apele de subteran”.
Unii specialişti spun că o soluţie ar fi schimbarea specificului agriculturii din Republica Moldova. Mai exact, utilizarea culturilor care nu au nevoie de irigaţii. Sau poate fi dezvoltată zootehnia, mai ales ca relieful ţării permite acest lucru.
ALECU RENIŢĂ, ecologist: "În loc să schimbe modelul de agricultură sovietică, unde trebuie să găsească ce culturi să fie plantate care să se potrivească cu mediul, el merge cu formule populiste."
Revenind la modificările legii apelor, există voci care spun că presiunea care se pune pe instituţiile statului nu este doar în interesul lui Igor Dodon, înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie, ci şi în interesul unui grup restrâns al milionarilor din agricultură.
ALECU RENIŢĂ, ecologist: Această lege pentru care se face loby are interes pentru un grup restrâns şi nu pentru fermierii care ar trebuie să beneficieze."
Să facem un simplu exerciţiu de imaginaţie! Ce s-ar întâmpla dacă locuitorii din Chişinău nu ar mai primi apă la robinete?
ALECU RENIŢĂ, ecologist: „Dacă n-ar fi trei zile apă, ne-ar costa milioane de euro ca să asigurăm un milion de oameni cu apă potabilă."
Şi asta pentru că apa potabilă din subteran care a mai rămas nu este suficientă pentru toată populaţia ţării. Unde mai pui că preşedinte, care cere insistent folosirea acestei ape pentru irigaţii, recunoaşte că ne confruntăm cu o secetă prelungită.
SSINCRON IGOR DODON, preşedintele Republicii Moldova: „Aceste secete pe care le avem în acest an cu regret în viitor prognozele nu sunt cele mai bune, apele subterane s-au dus şi mai jos."
Am încercat, în repetate rânduri, să luăm legătura cu un reprezentant al Agenţiei Apele Moldovei, pentru a ne oferi un punct de vedere pe marginea acestui subiect, dar nimeni nu a fost dispus să ne vorbească. Ba mai mult, când am cerut, la telefon, să discutam cu cineva din conducere, un angajat al instituţiei ne-a spus că toţi şefii ar fi plecaţi la şedinţa Parlamentului, asta în timp ce Legislativul intrase în vacanţă şi nicio comisie nu avea activitate. Apoi, ni s-a spus să revenim mai târziu...
Însă nimeni nu ne-a mai răspuns la telefon. Am solicitat un interviu şi de la cei doi secretari de stat din ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Maxim Popov şi Dorin Andros, dar ambii ne-au declarat că nu se pot pronunţa în ceea ce priveşte riscurile irigaţiilor cu ape din subteran.
ALECU RENIŢĂ, ecologist: „Această intenţie a lui Dodon vine din populism şi nu din studii. Eu ştiu că el a dat indicaţii de tip dictatorial, că cei care nu dau avize vor fi fugăriţi de la lucru, aşa e modelul lui de a bate cu pumnul în masă şi el crede că toată lumea tremură în faţa lui.”.
Într-un final, al treilea secretar de stat al ministerului ne-a spus că, de fapt, agricultorii vor fi obligaţi să-şi instaleze staţii de tratare a apelor, extrem de costisitoare.
MIHAIL MACHIDON, secretar de stat, ministerul Mediului: "Eu nu cred că ajunge la o sută de mii de euro, nu cred în aşa cifre."
Oficialul a mai declarat că este vorba de un grup restrâns de agricultori care vor beneficia de acest priveligiu, pentru irigare în picurare, însă nu ştie câtă apă vor extrage, cât vor plăti pentru ea şi câtă apă va mai rămâne în condiţiile de secetă tot mai acută. Ba mai mult, secretarul de stat, la fel ca preşedintele Igor Dodon, a făcut referire la ţările vecine Republicii Moldova, spunând că ele permit irigarea din subteran în condiţii mult mai stricte decât se intenţionează aici.
MIHAIL MACHIDON, secretar de stat, ministerul Mediului: "Mai cu seamă se irigă în România, Ucraina, vecinii noştri când irigă din straturile respective ar fi banal să spunem că straturile nu au o interconectare."
Preşedintele Dodon nu renunţă la intenţia de modificare a Legii Apelor, în ciuda semnalelor de alarmă trase de ecologişti şi de specialiştii în domeniu.
Deocamdată, nouă nu ne rămâne decât să sperăm că sunt specialişti în instituţiile statului care vor ţine cont de părerile experţilor şi nu vor sacrifica rezervele naţionale de apă în folosul elitei din agricultură.
