Floris van Eijk, însărcinat cu afaceri în cadrul Oficiului Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos în Republica Moldova a vorbit întrun interviu în exclusivitate pentru emisiunea Conexiuni de la TVR MOLDOVA despre rolul Olandei în cadrul UE, dar şi despre perspectivele ţărilor din Parteneriatul Estic de aderare la UE.
TVR MOLDOVA: Vă mulţumesc foarte mult că sunteţi la postul nostru TV. Voi începe imediat cu prima întrebare, care este, bineînţeles, despre pandemie. Astăzi toţi vorbesc despre această pandemie. Sperăm, că vom reuşi să o depăşim în viitorul cel mai apropiat. Cum fac faţă pandemiei autorităţile olandeze? În luna martie am fost martori la proteste împotriva măsurilor de carantină. Când vor fi anulate restricţiile şi va fi deschisă ţara pentru turişti vara aceasta?
Floris van Eijk, însărcinat cu afaceri în cadrul Oficiului Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos în Republica Moldova- Întrebări foarte bune. Timpul ne va arăta cât de bine ne-am descurcat în lupta cu pandemia. Noi, practic, am aplicat aceleaşi măsuri ca şi multe alte ţări europene. Am avut şi noi ore de stingere, când oamenii trebuiau să rămână acasă după orele 9 seara. Au avut loc proteste în legătură cu aceasta, pentru că, în mod evident, oamenilor nu le-a plăcut. Spre noroc, restricţiile au fost anulate luna trecută, când cifrele au scăzut. Însă, oricum se menţin restricţii: oamenii trebuie să poarte măşti, să păstreze distanţa. Nu toate companiile horeca sunt deschise deocamdată. De exemplu, restaurantele nu
primesc clienţi în interior, pentru a preveni răspândirea. Însă, avem un plan de ieşire din carantină şi depinde de cifre: dacă acestea vor descreşte şi se aşteaptă ca numărul de cazuri să scadă vara, atunci ne vom deschide, inclusiv, sperăm, şi pentru turism. Însă aceasta depinde foarte mult de Bruxelles. Noi vom lua această decizie împreună cu alte state membre ale UE. Şi dacă va fi luată decizia de a anula restricţiile de călătorie pentru moldoveni, adică cetăţenii cu paşapoarte moldoveneşti, atunci această decizie va fi luată la Bruxelles. Guvernul ţării mele va participa în aceste discuţii. Turismul,
bineînţeles, este important pentru ţara mea şi ne-ar plăcea să arătăm din nou lumii capitala noastră frumoasă, Amsterdam.
TVR MOLDOVA: - Noi toţi iubim Olanda.
Floris van Eijk, însărcinat cu afaceri în cadrul Oficiului Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos în Republica Moldova - Cu siguranţă! Însă, este dificil să priveşti către viitor. Au fost perioade când ratele de infectare în Olanda erau sub media europeană. La moment sunt puţin peste această medie, pentru că suntem o ţară dens populată şi este destul de dificil să păstrezi distanţa fizică în transportul public, de exemplu. Aceasta ar putea fi un factor. De asemenea, suntem o ţară obişnuită cu multe călătorii şi multă interacţiune socială, astfel, pentru mulţi olandezi această perioadă a fost dificilă, însă ea a fost dificilă oriunde în lume. Suntem siguri că măsurile întreprinse de noi funcţionează şi că vom putea să ne deschidem foarte curând. Vaccinarea accelerează. La moment avem 40 persoane din 100 vaccinate. Vedem deja efectele. Sperăm că pe la mijlocul verii, marea majoritate a olandezilor vor fi vaccinaţi, iar aceasta ne va permite şi nouă să circulăm mai liber.
TVR MOLDOVA: - Foarte bine, să sperăm că totul va ieşi bine. Mark Rutter, prim-ministrul care deţine această funcţie cea mai îndelungată perioadă, după Cancelarul Angela Merkel. Cum se explică această longevitate? Şi care sunt trăsăturile principale ale culturii politice olandeze?
Floris van Eijk, însărcinat cu afaceri în cadrul Oficiului Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos în Republica Moldova - Olanda este şi întotdeauna a fost o ţară a consensurilor. Din punct de vedere istoric – o ţară a minorităţilor religioase... cred că pragul de trecere în Parlament este mic... Absolut. Acesta este unul din motive. Şi Olanda este o ţară, care, din punct de vedere istoric, s-a format din minorităţi religioase: diferite secte protestante, catolicii, care fusese minoritate. Apoi au fost socialiştii, apoi liberalii. Şi ei toţi trebuiau să găsească o modalitate să meargă înainte şi să formeze o majoritate. Formarea consensului este foarte importantă. Aşadar, avem un Parlament mic de 150 de deputaţi şi 18 partide
diferite, multe dintre care sunt foarte mici. Iar pentru a forma o majoritate, cooperarea e necesară. La moment, 4 partide formează Guvernul. Tocmai au avut loc alegeri şi la moment se negociază un Guvern nou. Iarăşi, probabil 4-5 partide vor forma Guvernul nou. Iar aceasta înseamnă că partidele trebuie să se pună de acord. Şi cred, că Prim-Ministrul, Mark Rutte, a fost foarte isteţ în ceea ce ţine de negocierea cu alte partide. Dlui reprezintă partidul liberal, iar Guvernul mai include şi partidul creştin, de fapt 2 partide creştine şi un alt partid de centru-stânga, care la fel este liberal. Şi dlui a reuşit să le ţină pe toate laolaltă. Cred că acesta este un factor important pentru care dlui e încă Prim-Ministrul nostru. Permiteţi-mi să mai adaug că această căutare de consens este foarte specifică culturii olandeze. Şi aceasta ţine de lupta cu problema apei – probabil cunoaşteţi că o mare parte a ţării noastre este situată sub nivelul mării. În trecut, trebuia să ne apărăm de ameninţarea mării, a furtunilor. A inundaţiilor. Era vorba despre lucrări de protecţie a coastei. Aici vorbim despre secolele 14-15-16. Oamenii trebuiau să coopereze, chiar dacă aveau credinţe diferite. Şi aceasta este o parte importantă, care explică de ce cultura noastră politică se axează atât de mult pe găsirea consensului.
TVR MOLDOVA: - Nu am ştiut că inundaţiile au jucat un rol important în cultura politică a Olandei, însă e un lucru important. Olanda, pe lângă alte state în UE, este descrisă ca un stat frugal. Ce stă în spatele acestei politici şi atitudini în societate?
Floris van Eijk, însărcinat cu afaceri în cadrul Oficiului Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos în Republica Moldova - Cred că multă lume în Olanda şi-a dat seama că cheltuielile publice, adică banii cheltuiţi de Guvern sunt banii contribuabililor, adică banii mei şi ai Dumneavoastră. Aşadar, trebuie să ne asigurăm că dacă îi cheltuim, îi cheltuim o dată şi cu înţelepciune. Trebuie să-i cheltuim astfel, încât ei să creeze bunăstare şi locuri de muncă. Avem această tradiţie de a ne asigura că banii se cheltuie cu rost şi politicienii noştri se află sub o presiune constantă de a explica ce se întâmplă cu banii. Există un grad sporit de transparenţă. Bineînţeles că şi în Olanda există corupţie, însă, nivelurile acesteia sunt relativ reduse, din cauza acestei presiuni constante asupra politicienilor de a explica ce fac ei cu banii. Şi anume de asta noi credem că în UE trebuie să avem o mare claritate că banii se cheltuie cu rost şi că există toleranţă zero faţă de corupţie. Şi eu cred că această poziţie a dus oamenii să tragă concluzia că suntem frugali, însă, cred că e bine să fii frugal, ca să nu cheltui banii pe proiecte care nu fac sens.
TVR MOLDOVA: - Pe de altă parte, ţările din Sudul Europei, dar şi Germania, ar spune că Olanda a beneficiat destul de mult de piaţa unică.
Floris van Eijk, însărcinat cu afaceri în cadrul Oficiului Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos în Republica Moldova - Absolut. La fel ca şi Italia şi Spania, care au beneficiat enorm de piaţa comună, dar şi de fondurile europene, pe care noi cu toţii le finanţăm. Dar şi Olanda a beneficiat. Şi să fim sinceri, Olanda a aprobat o sumă impresionantă de bani, care vor fi folosiţi pentru a reactiva economia după pandemia Covid. Iarăşi, şi în Uniunea Europeană, noi mereu reuşim să ajungem la consens privind astfel de proiecte.
TVR MOLDOVA: - Care este poziţia Olandei faţă de ţările din Parteneriatul Estic, care au aspiraţii clare de aderare la Uniunea Europeană? Sunt aceste aşteptări realiste?
Floris van Eijk, însărcinat cu afaceri în cadrul Oficiului Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos în Republica Moldova - Cred că trebuie să mergem pas cu pas. Noi suntem, în mod absolut, în favoarea apropierii ţărilor, cum ar fi Moldova, de UE, pentru că sunt parte a Europei, împărtăşesc aceleaşi norme şi valori europene. Şi pentru noi, cei din UE, este foarte important să avem stabilitate la frontiera de la Est, dar să avem şi oportunitatea economică atât pentru UE, cât şi pentru Moldova, care a beneficiat enorm în urma schimburilor comerciale libere cu UE, ceea ce face parte din Acordul de Asociere, a acordului privind zona de liber schimb cuprinzător şi aprofundat. Aşadar, cred că putem vorbi despre un
interes reciproc de a apropia Moldova de UE şi suntem în proces de realizare. Cu Guvernele anterioare mereu a existat această ambiţie de a se apropia. Eu nu sunt persoana indicată ca să spun dacă aderarea la UE este pusă pe masa de discuţii. Eu cred că este puţin prea devreme. La moment, aceasta opţiune nu este pusă pe masa de discuţii. Haideţi să luăm lucrurile pe rând şi să vedem cum am putea, de exemplu, reforma sectorul justiţiei, care este foarte important şi cum putem ajuta Moldova să lupte cu corupţia, care cred că la moment este una din cele mai mari probleme.
Floris van Eijk, însărcinat cu afaceri în cadrul Oficiului Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos în Republica Moldova- Întrebări foarte bune. Timpul ne va arăta cât de bine ne-am descurcat în lupta cu pandemia. Noi, practic, am aplicat aceleaşi măsuri ca şi multe alte ţări europene. Am avut şi noi ore de stingere, când oamenii trebuiau să rămână acasă după orele 9 seara. Au avut loc proteste în legătură cu aceasta, pentru că, în mod evident, oamenilor nu le-a plăcut. Spre noroc, restricţiile au fost anulate luna trecută, când cifrele au scăzut. Însă, oricum se menţin restricţii: oamenii trebuie să poarte măşti, să păstreze distanţa. Nu toate companiile horeca sunt deschise deocamdată. De exemplu, restaurantele nu
primesc clienţi în interior, pentru a preveni răspândirea. Însă, avem un plan de ieşire din carantină şi depinde de cifre: dacă acestea vor descreşte şi se aşteaptă ca numărul de cazuri să scadă vara, atunci ne vom deschide, inclusiv, sperăm, şi pentru turism. Însă aceasta depinde foarte mult de Bruxelles. Noi vom lua această decizie împreună cu alte state membre ale UE. Şi dacă va fi luată decizia de a anula restricţiile de călătorie pentru moldoveni, adică cetăţenii cu paşapoarte moldoveneşti, atunci această decizie va fi luată la Bruxelles. Guvernul ţării mele va participa în aceste discuţii. Turismul,
bineînţeles, este important pentru ţara mea şi ne-ar plăcea să arătăm din nou lumii capitala noastră frumoasă, Amsterdam.
TVR MOLDOVA: - Noi toţi iubim Olanda.
Floris van Eijk, însărcinat cu afaceri în cadrul Oficiului Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos în Republica Moldova - Cu siguranţă! Însă, este dificil să priveşti către viitor. Au fost perioade când ratele de infectare în Olanda erau sub media europeană. La moment sunt puţin peste această medie, pentru că suntem o ţară dens populată şi este destul de dificil să păstrezi distanţa fizică în transportul public, de exemplu. Aceasta ar putea fi un factor. De asemenea, suntem o ţară obişnuită cu multe călătorii şi multă interacţiune socială, astfel, pentru mulţi olandezi această perioadă a fost dificilă, însă ea a fost dificilă oriunde în lume. Suntem siguri că măsurile întreprinse de noi funcţionează şi că vom putea să ne deschidem foarte curând. Vaccinarea accelerează. La moment avem 40 persoane din 100 vaccinate. Vedem deja efectele. Sperăm că pe la mijlocul verii, marea majoritate a olandezilor vor fi vaccinaţi, iar aceasta ne va permite şi nouă să circulăm mai liber.
TVR MOLDOVA: - Foarte bine, să sperăm că totul va ieşi bine. Mark Rutter, prim-ministrul care deţine această funcţie cea mai îndelungată perioadă, după Cancelarul Angela Merkel. Cum se explică această longevitate? Şi care sunt trăsăturile principale ale culturii politice olandeze?
Floris van Eijk, însărcinat cu afaceri în cadrul Oficiului Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos în Republica Moldova - Olanda este şi întotdeauna a fost o ţară a consensurilor. Din punct de vedere istoric – o ţară a minorităţilor religioase... cred că pragul de trecere în Parlament este mic... Absolut. Acesta este unul din motive. Şi Olanda este o ţară, care, din punct de vedere istoric, s-a format din minorităţi religioase: diferite secte protestante, catolicii, care fusese minoritate. Apoi au fost socialiştii, apoi liberalii. Şi ei toţi trebuiau să găsească o modalitate să meargă înainte şi să formeze o majoritate. Formarea consensului este foarte importantă. Aşadar, avem un Parlament mic de 150 de deputaţi şi 18 partide
diferite, multe dintre care sunt foarte mici. Iar pentru a forma o majoritate, cooperarea e necesară. La moment, 4 partide formează Guvernul. Tocmai au avut loc alegeri şi la moment se negociază un Guvern nou. Iarăşi, probabil 4-5 partide vor forma Guvernul nou. Iar aceasta înseamnă că partidele trebuie să se pună de acord. Şi cred, că Prim-Ministrul, Mark Rutte, a fost foarte isteţ în ceea ce ţine de negocierea cu alte partide. Dlui reprezintă partidul liberal, iar Guvernul mai include şi partidul creştin, de fapt 2 partide creştine şi un alt partid de centru-stânga, care la fel este liberal. Şi dlui a reuşit să le ţină pe toate laolaltă. Cred că acesta este un factor important pentru care dlui e încă Prim-Ministrul nostru. Permiteţi-mi să mai adaug că această căutare de consens este foarte specifică culturii olandeze. Şi aceasta ţine de lupta cu problema apei – probabil cunoaşteţi că o mare parte a ţării noastre este situată sub nivelul mării. În trecut, trebuia să ne apărăm de ameninţarea mării, a furtunilor. A inundaţiilor. Era vorba despre lucrări de protecţie a coastei. Aici vorbim despre secolele 14-15-16. Oamenii trebuiau să coopereze, chiar dacă aveau credinţe diferite. Şi aceasta este o parte importantă, care explică de ce cultura noastră politică se axează atât de mult pe găsirea consensului.
TVR MOLDOVA: - Nu am ştiut că inundaţiile au jucat un rol important în cultura politică a Olandei, însă e un lucru important. Olanda, pe lângă alte state în UE, este descrisă ca un stat frugal. Ce stă în spatele acestei politici şi atitudini în societate?
Floris van Eijk, însărcinat cu afaceri în cadrul Oficiului Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos în Republica Moldova - Cred că multă lume în Olanda şi-a dat seama că cheltuielile publice, adică banii cheltuiţi de Guvern sunt banii contribuabililor, adică banii mei şi ai Dumneavoastră. Aşadar, trebuie să ne asigurăm că dacă îi cheltuim, îi cheltuim o dată şi cu înţelepciune. Trebuie să-i cheltuim astfel, încât ei să creeze bunăstare şi locuri de muncă. Avem această tradiţie de a ne asigura că banii se cheltuie cu rost şi politicienii noştri se află sub o presiune constantă de a explica ce se întâmplă cu banii. Există un grad sporit de transparenţă. Bineînţeles că şi în Olanda există corupţie, însă, nivelurile acesteia sunt relativ reduse, din cauza acestei presiuni constante asupra politicienilor de a explica ce fac ei cu banii. Şi anume de asta noi credem că în UE trebuie să avem o mare claritate că banii se cheltuie cu rost şi că există toleranţă zero faţă de corupţie. Şi eu cred că această poziţie a dus oamenii să tragă concluzia că suntem frugali, însă, cred că e bine să fii frugal, ca să nu cheltui banii pe proiecte care nu fac sens.
TVR MOLDOVA: - Pe de altă parte, ţările din Sudul Europei, dar şi Germania, ar spune că Olanda a beneficiat destul de mult de piaţa unică.
Floris van Eijk, însărcinat cu afaceri în cadrul Oficiului Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos în Republica Moldova - Absolut. La fel ca şi Italia şi Spania, care au beneficiat enorm de piaţa comună, dar şi de fondurile europene, pe care noi cu toţii le finanţăm. Dar şi Olanda a beneficiat. Şi să fim sinceri, Olanda a aprobat o sumă impresionantă de bani, care vor fi folosiţi pentru a reactiva economia după pandemia Covid. Iarăşi, şi în Uniunea Europeană, noi mereu reuşim să ajungem la consens privind astfel de proiecte.
TVR MOLDOVA: - Care este poziţia Olandei faţă de ţările din Parteneriatul Estic, care au aspiraţii clare de aderare la Uniunea Europeană? Sunt aceste aşteptări realiste?
Floris van Eijk, însărcinat cu afaceri în cadrul Oficiului Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos în Republica Moldova - Cred că trebuie să mergem pas cu pas. Noi suntem, în mod absolut, în favoarea apropierii ţărilor, cum ar fi Moldova, de UE, pentru că sunt parte a Europei, împărtăşesc aceleaşi norme şi valori europene. Şi pentru noi, cei din UE, este foarte important să avem stabilitate la frontiera de la Est, dar să avem şi oportunitatea economică atât pentru UE, cât şi pentru Moldova, care a beneficiat enorm în urma schimburilor comerciale libere cu UE, ceea ce face parte din Acordul de Asociere, a acordului privind zona de liber schimb cuprinzător şi aprofundat. Aşadar, cred că putem vorbi despre un
interes reciproc de a apropia Moldova de UE şi suntem în proces de realizare. Cu Guvernele anterioare mereu a existat această ambiţie de a se apropia. Eu nu sunt persoana indicată ca să spun dacă aderarea la UE este pusă pe masa de discuţii. Eu cred că este puţin prea devreme. La moment, aceasta opţiune nu este pusă pe masa de discuţii. Haideţi să luăm lucrurile pe rând şi să vedem cum am putea, de exemplu, reforma sectorul justiţiei, care este foarte important şi cum putem ajuta Moldova să lupte cu corupţia, care cred că la moment este una din cele mai mari probleme.
